George Anca – Tulsidas

 nu se ştie mai niciodată Tulsi Gangele gust mai simte cenuşii ce staţie ne ancorează în răcărie pe slăbiciunea blestemelor pestă buclă nepieptănată de seceră poate nopţile barcagiilor arşi de nu ne-o fi fost duminica rug poartă-mă în telepatie lui Rahim

mergeţi încă o noapte o zi de la tren la avion o noapte în aer o zi petal care ce-şi dă în cap fără silinţă şi din încruntare face râs faţa dharamshalei colosalităţi ghirlandele albinei ştreanguri înflorite mieros o vieţuire nepenalizabilă veacul dintre pasul kali satya

am mai trăit din opt în opt ardenţe povăţuitoare Kasi flăcările fumul de mort lemnele ne reîmpădureau ne şi cotropim alergiile şi avem loc precum în oglindă nenumărată faţă de pod ridicat la sosirea venei

am sărit o foaie stării de tren varanasian pe după indorian sculpturi la zid zburate din sud lauda fugii de Bach am mai căzut la pace strigătul când muzica

lungi colungi Colaba încă a mia galerie cascheta lui Shiva cum să pricepi corlata sarea n-o vărsa încă trei mirodenii în vânt prafurile curcubeului pe frunte alb o frunte la Visvanat voi mai şi eraţi hinduşi diasporeni

nu eram cel mai rău în vria octavelor neprcepute autoaed de n-ar fi de prea la revedere de-aş fi eufemistizat moartea-i samadhi zicându-i ci astrologii săriră a trebuinţa plecării ce-or fi măsurat că mă părăsiră ca pe o bombă în gara fasonată templu

dragonii gata nu s-or mai scula ca Argentina mai au poate Bali că are Ramayana nu ţi-am şi luat-o de-am scris-o nu ţi-am dorit-o de-am purtat-o nu ţi-am cântat-o nu m-am prevalat de ignoranţa alterităţii mi-a şi părut straniu de bine

conclav tristeţii şi se rezolvă banalitatea naturii de mizerii din cinci în cinci minute prea rar se cunoaşte consecutivitatea am şi scăpat de gunoiul la care vai n-am contribuit şi timpul se duse şi dreptul automurdăririi

mă credeam de drum de nor şi aproape zac grămadă într-un tren Allahabad ne-o mai ţine mult şi bine timpul jos sus proteză neaoşă poetizare ghazal telepatic ucide-mă cu frumuseţea credinţei vers

voi merge acum numai pe roată pe roată pe roată lumina o veţi stinge ochii se vor închide de formă forma ramayanică deschisă ar fi răsunat octava la suspiciunea mixturii mă descoperiţi la ultima suflare

m-am adaos celor lăsate în Varanasi feliile de portocală mâncate adineauri desert spectacolului ghiftuire vegetariană a concălătorilor necălători vă mulţumesc şi pe-a ţiganilor hărmălaie prin corturi urnite în împărăţia cocioabei

vedeţi porţia dictonului zisa liniştii mânuite jalnic neînţelegerea păscuse alte parcursuri tataia spală ceaşca de plastic s-o verse pe peron în permisia genunchilor doi câte doi între vârste

mi-ar plăcea toată noaptea să stanţez cu martori cum storc ei trestia de zahăr şi voise Ram Lal să-mi ofere internaţionalizare hindusă într-o dorinţă la mostre brusc umflate identităţi din toate părţile pogorâtor

n-au decât jignire să li se pară nevorbirea mea scrisă meditat odată le spun că sunt din Nepal le-aş recita Hanuman cealisa ce greu o lăsam ca pe un fetiş mi-o smulsese o conjunctură mai presus de ianuarie-februarie când îmi convin distonări

iar ne ducem dacă nu în direcţia cealaltă cum ne trebuia pe cheremul zguduirii la ora dimineţii or mai fi dormind cerşetorii să fug într-una cât să nu ajung din nebăgare de seamă nicăieri cu oblăduirea trecuţilor

unde eşti tu Gandhi gară după gară rară şi sucală patima răscoală am mai scris proscrisa de a nevoire India pe foaie înfoierea fire ne moralizează intelectualii ori nelămurirea de la saturnalii bune şi necoapte alunişuri lunii furt nici peisajul hinzii poate hunii

chinina iarna arheologia galerică umblam chinezeşte picătură lunecam în dansul florii pe o conversaţie familială adulţi nici în închipuirea balineză infantilitate malarică lupus vărsat de vânt ochi scoşi pomegramate în ashram

aglutinări anaerobe ca p-atunci mierea n-o luau albinele din ghirlandă nu se alteraseră grădinile a atîrna de gâturi făloase apoi îţi faci pantofii cu ele tălpile nu ţi le mai speli nici în sânge o beţie mai dihai o comă poetică de din Thailanda

iar mă supărasem pe India dinăuntru-i mă putea avorta a mia oară m-am smerit din vreo întâmplare nici duşmanii mei nu scapă de naştere îşi scoaseră publicaţiile străine poate ale trenului se uită ca mine la poze că s-or fi plictisit de acest scris altfel înviorat prin retezare

încă două terţine nici gând pe ce pranayam a ci rugăciune de nu tot traducere contextuală nu ne recunoaştem pădurea destul om fi trăit şi tineri şi bătrâni fără prana rugă scoţi religiozitatea dai de pământ ce te înghite într-o clipă

bine că îmbrăcat în costum că n-am alt cuier alt bagaj îmi ajut costumaţia la cortină cu nasturii împliniţi în cinci stele oamenii ăştia consumă simpatic mai fac şi vânzare valahilor destui ne risipirăm şi scrisu-mi îi ticăie pe destui uitare

veţi bănui memoria pândă tema asta mi-o permit des nu scriu decât cum mă cântăriţi din gros şi mai aiurea călcaţi din greu pe buzunarele mele cureţe-ne la bude trenului pe viaţă călătoare vă foiţi mă prefac impasibil şi nici nu vă mai scandalizez telepatic

caietul de după ori parvaranasian trenul oprit în câmp ca de nevoi ori plimbarea de seară ajunsul problematic pe traiectorie numai eu străin şi căscat mirosul de plastic ars gongul ori cine spunea să scriu poezii şi gata exact cum îţi închipuisei Sofico

pe ce casă ce acoperiş pe ce pernă capul meu noaptea asta şi mâine gata neîntins ceva e groasă treaba cine s-o mai ia din loc pe ce salvări la ce lucru ritmul ţinerii cuţitului în dinţi n-o să ştiu raţiunea suficientă a opririi poate după Allahabad

cum de ne păruse Indore numai de sticlă fără să fi văzut palatul de sticlă mie Varanasi ca amicului supărăcios pe Varanasi ori acolo o stradă şi o universitate cerşetori morţi arzând în ghaturi

ori că n-am observat în imperturbabilitatea mea că stăm ori eu oi fi pe dedesubt cu părul alb nepieptănat unde magneţii îşi spală creierii în Gangele poluat de ghirlande albinele culeg mierea morţii şi noi nu ne veselirăm

ai voştri mă înfipseră în necălătorie ăsta-şi dă drumul din paraşuta nepăsării iar eufemism educaţii noşiţă îmi spânzură descălţarea xenofobiei mi-or fi ei mie dragi dacă n-ar fi vegetarieni m-ar mânca să nu mă ia drept nuc de cocos scriind cocoşeşte găini

alea limpezi astea cadâne cum nu mă mai opresc vi se pară boală este m-aţi încetinit în hârtoape caut forma îmi fu sloganul vă păcăliţi şi voi pe accepţie eu nu prea am un plan de încetare a alarmei străvechi daţi cu amrut

am cântat în ritm alin din înconjurul rozmarin îmi pecetluiesc pecii în sucul cu liliecii aia se crăci ăsta se împinge în mine desumflată minge se mai şi face a citi ăla din fereastră tipsii

până la urmă indiferent a le fi ar fi prea blând coate ar merge antipaticului nebăgătorului nostru în seamă tocmai că mi-o fi ajungând să spun ţara şi voi aminte ori repetarea denominaţiei să ne aflăm în treabă

şi când se termină candoarea bestialităţii nefolosite noroc dacă este prea târziu unde să socoteşti ungureşte ce-a pierdut nepalezul timp de doisprezece ani că nu s-a atins de nevastă citind Mahatma Gandhi

Vlade nu-i ajută mintea decât la ce-i interesează astrologie te-oi întoarce la misiune că alte ashramuri te-or înghiţi Liviu de s-o fi nonvegetarianizat că-l râde soră-sa discreţilor după ce speriaţi lumea necrolog vă faceţi între voi ajutător

muzica nu mi-ar mai sta pe traducerea cealisei că de ce eu  de ce nu tot eu acum douăzeci de ani am văzut-o cu ochii mei pe marmora din temple stăm mai covârşiţi pazei ori chiar acum se lansează fără copie după ediţie

pe trei locuri patru inşi ca focul lapte gros antropologic râsete mai toţi vor povesti de mine sper în costum şi cravată scriind ce-ai şi vrut să zici cu iranienii irozii darnici cam la vreme demonstrându-i să nu se supere cu piedica ridicată foc

mor pe ghicite cuvântul pot citi şi pe buzele creierului o limbă nu mai încape îndoială o exprimare în context hindus sută la sută trenul respectiv şi-şi mai câştigă subiecte ăsta mă mai împunge cu genunchiul Suryanat îmi eşti frate

ce viziuni ale tatălui meu în meditaţia lui Suryanat o să-mi scrie să-i răspund că s-a făcut bine să dea chiar dacă a îndrugat numai zeilor aura m-a făcut să cred în  ridicarea din paralizie a tatălui nostru surori

acolo de mi-aş face loc pe dimineaţă ţi apusul de mâine să-l apuc apoi o civilizaţie avion mătot socotesc boală pieptos cu o conştiinţă a lunecării din frunzişul nescuturat în veci

îmi va fi mai uşor în toate privinţele o vreme după India o voi uita cu drag proiectele le-oi via ca pe gesticulaţia nepăsării din dragoste şi ditzgraţie degenerativitate

aş încorda lira imnului n-o aud de cealaltă muzică aş muzicaliza rolurile teamă mi-e că surzii logica picturalităţii aromatic parfumată corespondenţelor în cadenţa expresului Lichavi

discuţia în scris ghionţi din obişnuinţă familială în surplus eu singurulu sub acoperişul trenului fără nimeni la o mie de kilometri cam aşa mă grăbesc sentimentul să nu-l iuţesc roţilor lasă-le învârtindu-se

o fi vreo oră scrisă când să-ţi pui capul pe umărul meu obosit de înghiontire involuntară mă fac eu călătorie voi vă preferaţi tabietul cât o să ne mai vedem soră-meo rărită şi amintirea depărtării unu zobeşte în palmă o mirodenie

clătinată cataractă Guyana cu elicopterul panditul bine te mai lauzi temperamentelor că te ajunsei din condei ne-om înţelege pomenire grabă neacoperită de orice drumal originii de nerecunoscut mantra

nici un cadou scriu tot ăasta cu octavele fluieră în meditaţie olandeză te mai fasonezi modist cu astrologia fetelor cheia ţi se făcu lacăt eu te lăsai singur să-mi fii recunoscător

întâietatea discipolului păţit asupra guruului alb înflorit mai tânărului în grijă înţelepciunea ţi-e schijă nu cuvintele stanţe batjocoresc distanţe nici uitarea unui aproape nu scoate Gangele din ape

înşurubezi sfinţenie flăcării înălţându-se din lemn din hoit cum petrecându-ne ne-am slăvi petrecuţii şi mai degrabă toţi într-acolo ne uitam nici o poză în Varanasi cum înflăcărându-mă tălpile mi s-au răcit

de vreau şi un costum deschis să mă placă moartea-n vis mă tund să nu mă mai văd să-ţi dictez din nevăzut Amazonul ţie nu-ţi iubisem o viaţă tunsul şi datoria avesalomică cred că ne-am muzrit când copiii îşi comemorau tatăl poet

pe bănuiala scrisorii voastre şi a celorlaţi m-aş iscăli de acum nu vă iau pe rând nicăieri am respirat destule peşteri împreună acum să ne vedem căderea dinaintea înaltului fala credinţei în adevăr adevărului în credinţă albumul fotografic în cap

câte nouă zile Rama katha în templu de două ori pe an auzirăţi ieri seară înjumătăţindu-vă pe locul 13 ore 13 cu noapte în aparenţă miercuri ori joi Jupiter pe din trei cu Marte cât o mai fi până la moarte pentru cine m-ar interesa

nu mă hotărăsc pe ce n-am de ales sunt la rădăcina zilei de trecut o să-mi mai iau o cafea nu mi-e la îndemână campusul pe cine aş găsi acasă ce replici nu mai e mică lumea netânără dacă s-ar face măcar şase dacă s-ar lumina dacă ar fi mâine

între timp aţi primit scrisorile recunoaşteţi n-aveţi decât să mă judecaţi absenţa pasată dilectelor de mi-aş ajunge ăla aş fi mă răscoliseră agoniilor laşitatea mă propulsează în călătorii hazardate nici un curaj din ce în ce

poeme străine poate indiene versul muzeului varşoviancâte ceva thai stranger vag întâmplând contemple era şi cu oasele frigul în spinare dus puloverul haina pătură pantalonii căciulă căciula genunchieră

erau vise împachetate japonez ierarhii varanasiene Gangele numai cenuşă moartea o corespondenţă petrecerea timpului între parâme ne-om păcăli contemporanii şi între noi ce viteji în Ramayana yatra premileniu

cât că la anu-n Thailanda ca pe vremea asta în Ayzttaya după Ayodhya ce asianism premeditativ ce deconvergere cât să fac fiţe că hâr că mâr ciudăţenia n-o mai dura chiar intensificându-se a fine nu ştiu cine va decide-o

nu trece n-am unde amoarte stângul mă văd eu pe căldură unde-oi fi de la Bhartia şi de la Mani studiasei spitalul şi trandafirii stil Mumbai le-am planificat mai pe toate nu şi malul înecării inima mi-a rămas între ghaturile cu morţi arzând

nici un menajament ziua mi se va autosustrage luna pe platformele de mijloc perfect rotundă oranj dacă nu în Pahar Ganj cârmite adiacenţe country anunţuri de deeply regretted o iau şi pe a treia şi trec

coadă pe trezire călătoare eu m-am întors să zbor mă ţin al cozii de (plat)formă pe urâciunea de 5 lipitură ni-o dă înapoi nu una de 2 pe aia mi-o retrocedează şi am în cetăţenie pieptănul biletul paşaportul

abia m-am fript ce grabă am spre răzoarele lui Teodorescu-Graur ce dracu ne terminăm fără preadresă preaviz predoliu nevoile abia se înghesuie râsului copiilor de bătrâni proşti cum că mi-or fi plăcând hindu-muslimi bătându-se like dogs

nici un bine departe o mortificare tapasya ziua dinainte de pe urmă altfel cu carte cu ziua pe nedescrierea blocului cum n-ar fi fost întâmplare acum e un fapt de ziuă luna apasă balustradele vibrate ce-o mai fi prin Bologna

acolo te chemase universitatea Shivaramaya aici la noi dintre palmieri şi noi garduri asasinii-ţi săriră asupra chiar că erai cel mai blând lăsasei avocatura a nu minţi ce gânduri ţi-au răspuns nu te-a salvat nimeni

dacă-ţi mai ajungea spaţiul te comparam cu Mahatma sudul ţi-l imnificam pe Gange părăsită Lila şi fetele plângând că nu vreme nici voinţă să nu fi părut şi nedelicat aşa brutala ocolire merită hulită în versuri

că trăim din neglijenţa asasinilor selectivi şi cu dorul băncilor în junglele celelalte apatici dacă vedem o singură zi iar n-aveţi decât gunoiul în viteză spre culegere un schimb murdărie măturare cum îi văzusei curaţi în murdărie

am cam retrăit pierderea capacului de la pix nu ştiu ce pase meritelor contrarii n-am vorbit româneşte decât în stanţe din Hanuman traduse predestinat auzite de prea mulţi indieni să nu iubească sundar

caşcavalul cafelei îl mai o ţin capacul l-o fi măturat bpiatul cel cu strânsul de pe mese mai nu se îndumnezeieşte la viaţa cu veselie pe trenuri indiene dormitul pe culuoare peste tot în torturi paşnic aşteptătoare deşteptătoare aşteptătoare

poemele în picioare din gară pe neplecarea până spre şase o oră adio lună cinci portocale în stradă la Press Enclave nu mi-ar conveni a sta n-o fi avut taica timp de telefon ce bine se ţine peştele or fi pus ani de la ele să-l budifice

de câte ori ambiţia de a nu fi înşelat de prost te deşteaptă revine retinei furtul cleptomania inimii talpa noroiul gâtul ghirlanda zbor de ştreang decât îngropat până la gât în pământ roman film de-aia oricum meditează-te

prieten cu nepalezul mă făcui voia să vorbeşti cu el lăsa propoziţiile la jumătate ce conta cuvântul subânţelesuri himalaiene fără zăpadă în Kathmandu prin regi universitari se mai şi spovedise de faţă cu ale dracu’ muieri

convenienţa diferenţei de rău bine că se obişnui cataractă să scalde cadenţa cădelniţei pe explicate tu i-ai dat cer şetorului la mine n-a mai venit că probabil empatia lucra nu măsimt jignit nici dacă l-aş fi refuzat dând din umeri

ca să vezi refuzul sorţii să fiu primul în Benares Hindu University păi Sergiu Eric ce căutase rezistă el ştie cum în ce Franţă Radu persiflase urbanismul că neştiutor de crematoriile în aer liber pe Gange nu mai curge nu mai arde

mort în grabă nu mă bărbierii prima oară în călătorie mai înnoptate aeroporturile gările mai cu drumul sardarii îşi înfăşară bărbile puserăţi o castă de înviorare dacă nu te apucă şi bucuria unde vă duceţi cu copiii

douăzeci şi patru de ore şi Amsterdam în toată probabilitatea intermediată de o zi până după miezul nopţii alta pe trei capitale jupiterian descrescendo în Marte soarele nu mi-a displăcut vreodată să nu răsară acum de urâtul meu

mai speriat ca japonezul nu văzusem că n-o să-l adjudece plecarea avionului oricum problematic l-o fi luat Gangele de neviu că şi pe mine mă grăbiră în consecinţa catastrofismului nepăsării luate din scurt pe a cui responsabilitate oaspete

după şapte s-or trezi om împacheta pe la nouă mă reped la aeroport şi mă instalez în scumpete pe foame ori scris octave zaruri etrusce cruste bruşte racului românesc stafidit de retractilitate ospăţ de crabi oceanici în Mumbai pe nerecunoaştere

n-oi avea încotro de-oi găsi pe partea ailaltă rarisimul prepaid taxi îi dau drumul şi apropiat de trecere ziua nu va mai conta mă despiedic de ea să fi uitat Manole Hanuman

citeam din dedesubtul cleopic ciclopic miltonic tot acolo mă trădau silabele necorespunse următorii se bucurau de rotaţiile pân’ la năpârlire asta să-mi fi fost ce urmează excelenţă

aş lua şi eu un ziar unde să-l citesc păcat că nu e o coadă de două ore aş sta cam jumătate şi aş mai avea rezolvate stări pe vers în relativă acalmie pe câte-o ridicare în gât a voce o melodie ca tradusă parodie

chipiotul mă scrutează marinăreşte scriu ghazaluri bhajane că de ce nu m-ar şi întreba n-am ce face azi niciodată mă îngraş în tema scrisului tropical îmi împământez energiile dacă n-oi fi cu halterele îngropate cât trebuie

obseiile dezosate a volte pe depărtările cuvenite numele acceptabile cu neveste aici e problema Nichi întrebând de Remus ci Romulus câştigă de-acolo Roma România Remesiana cu Nicetas

mai stau până la lumină cât o mai sta ce căi îndesate măsura răbdării aceluiaş coşmar de ieri în cenuşa fluviului să nu se răstire ci cu fiinţele ne strecurăm după raze în neorânduiala dorului de sine sinucigaş gush

nu m-oi citi disperat comedie post divină dintru Rama yatra ce ne strica împărtăşirea katha o spiritualizare de viitor imediat şi urmaşilor mei indianişti s-o păţească în continuitatea sfinţenie alternativ nativ tiv

oi fi şi glumit păcatele mele când ţi-oi şi povesti Cornele cum că moartea nu ridică preţul uite-mi cotcodăcit coteţul păi vă iau din zori de an nou nici o cloşcă pe nici un ou India viilor vechi apă ceri şi vinzi curechi

aş mai duce-o Romulus gara în mine oprirea ce să mai fac găgăuţă un preşedinte la reanimare o iei înainte paşi băţoşi dacă am observat ceva şopronul uşurării mai la câine nu că erai şchiop

fericirile pe masa şchioapă cu paharul wimpy golit cât de lapte cât de cafea un client prieten în viaţă un părinte peste paralizie sărbători contencios pompă în desumflare mă adun şi eu din euforii de mela

serbată nunta lui Rama şi a Sitei acum fata mea apele au izvorâz ca pentru fluvii lungi lungi noi ne plecăm cu sfială norocului tău necunoscut copilă îţi închinasem vieţile în joacă poate în serios acum

caseta a dat-o pe engleză tocmai în gară plecarea naţionalismelor americanizarea Indiei mai va tot ce-mi dau cu părerea erodă puritatea erorii deliberată torturată scriitură spre mecanism şi mai inutilă operaţie venind de pe Gange tot trup

toţi pleacă eu sosii n-am unde ba da se delasă întunericul promisiunea zilnică împlinită trezită şi ziua soarelui pe goana nopţii lunii în gara din New Delhi adaugă fără preciăitare ultimişului fără finiş

o operă de sens nonsens balans în Chicago în caruselul din Allahabad mai gol dacă nu s-o fi învârtind gongoric când ne-om mai întoarce în Phulpur s-ar putea să ne primească până la templu cu spatele la sala de badminton şi terenul de baschet

c-ar fi timpul neprimirii ca-n tinereţe onoarea amintirii în represiune nu onoarea nerepresivă exagerarea mă va fi salvat nepurtând armă voltajul tău Sorine de m-am temut să nu mă fotografiez electro

autoanaliza plictisului tix nerâcâit râgâielii o antro poezie de când lumea şi pământul inspiraţiei noastre ar însemn să fim pe la opt ca în Aurobindo Ashram Savitri la mâna a doua oricum mai curse Dunăre

linişte obsesii tardive corzi la ring rar box onest mă văzuşi mantricule nu ştii multe cuvinte de bine pe ce să fi văzut ruptura pânditoare a prapurelui apa reflectă soarele ocru o ceramică solar gangetică

n-am personificat ori Usha şi uşa se etimologizează deschidere clipeşti amenda şi te retragi în junglă dacă mai ai picioare bătrâni  îngrijiţi încă de copii de ce din vecini se retrag în a patra îndeletnicire şi noi n-am fi fost tot pe acolo

asta la identificare nici un cadavru nu-mi aparţine până la proba contrară pe încarnări pripite feudale pe nepărinţi de prin războaie cu satele sub comori înflăcărate rece ne-am îmbrăţişa norocul poveştilor de toamnă la primăvară pe voia povestitorului dumnezeu

uite-mi mâna îngheţată că vă scrie mamă tată fată nevastă ţi se cere dată a ta iar nepitulată katha povestea ta împiticata n-are seamăn în Bharata te şi bubă încondeiata bine că nu mă ia cu lopata

Yadav de crăciun fără creştin sosise liderul din Chennai ce am a-mi uita mă întrebaţi de sănaătate mânca-v-ar femei frumoase ori bărbi cu stare all shoud be handsome and beautiful and all should be strong and healthy

frig o dată după noaptea de bufniţă plecarăm cu thrivilerul urechi mâini de neascuţit scuţ în fine voi strănuta şi eu ceaţă soarele în locul lunii contextul păstrat ca peste ore extrasistola

de bine ce panditul în Aryasamaj cu Dayanand ne păstră cu Calvin şi Luther ci Tulsidas e singurul inspirat nu şi Hafiz Silesius mironosiţele Ionii mult până la extrasistolă vorbii cu fie-mea pe mâine

pixuri şapca olandeză Agvinesh prea mulţi swami comuni de-o lungeam puneam la cale ceea ce curând se va fi întâmplat în genul soarelui căldura echilibrului mistic pe sundara glorie indirectă devoţii duşmanii cum îl supralicitează pe arcaş

altfel puşi la dejun copiii o porniră la şcoală fata ştiinţă fiul lui Maharaj salutare nu le-am făcut nici un cadou a avut grijă panditul totuşi încât aş fi fost din drumuri poate ghirlandele povestite mai şi vorbirăm cu dragoste

în avion toate casetele colinde până atunci văzusem Krishna cealisa nu doar Shiva Durga Hanuman numai în hindi să nu fie tocmai doctorul Shivananda iar vreo frăsineinţă neştiind ani de zile resortul traducerea anglo-picu-pătruţiană logos

vom împlini sundar cu ochii salvaţi pe neuscarea mării vom şi predestina războiul povestitor pe coada aprinsă ori rugul focului pe Gange oceanu extins nici ora trei încă zece ore până la demonie plecăm pe revărsare liricristă

răpire nemărginită femeia relevantă nici un personaj fără aură ermeitul îşi lăsase arcul destinului demonul îşi lăsase spaima ascunsă cât şi-a iubit Tulsidas nevasta cum ea l-a sfătuit către Rama şi Hanuman toată iubirea lor se făcu epopee cum de nu se satură lumea ascultând

până acum îmi întâlneam prietenii ci Tulsidas mă despărţi de peisaj în louangeul aeroportului citindu-l renunţând la destule octave substanţiind nu rimă ori sloka o riguroasă evlavie cântec grandoarea devoţiunii hanumaniene însuşi Shiva rugându-se-ntru Rama

hindu sanatani Tulsidasa la urmă pe alte îmbrăţişări oceanice nu se mai purecă estetic a milioana ramayană pornită oricâtă vitejie a surzeniei dacă nu maimuţele atunci urşii băiţii nemâncând poate bob la malancă să n-aibă nevoie să-şi coboare armura

mai bine aş porni înapoia parodiei pe româneşte războiul nunţii într-un echilibru tulsidasian Călin Nebunul Sfânt Hanuman mena ar vorbi omeneşte mierlă darmite oştenii lui dumnezeu ne scenarizăm ori  străini pe maidan ori pe surpriza ultimului crăciun

mă întrebasem dacă panditul se separase de corespondenţele sanscrite le produse până şi pliantele de altădată dau seamă că am sărit munte mi-aş împătri hăul roţilor orga neînţelesului aşteptat new age carnet de şofer amnesty international cu ajutarea politicienilor întru Ilie Ilaşcu

am sugerat că timpul mi se reteză nisip de nisip Yama de yama Shiva e al morţii coronament cu disperare îngăimase mantricul nu mă mai las aşternut numelor dacă mahatma abstinenţei Ram-Ram nepsihanalizarea anticristică oricum sacrificarea mamei Sita

soarele mi-e în coborâre încă sus repedelui asfinţit să fi luat sundara kanda retina mi-o destabulam când pe-a adormirii interfaţă 97 minus 3-4 de la 100 gol pe artificiile demoniei stomacale apoi vegetarianism drag ovin

ori tot se comunică ori sirenele zidite în ceara auzului Savitri genul Sitei scriitura revelată n-am mai fi sărit marea de nu ni se răpea mama de nu s-ar fi povestit lumea cum să mai fi crezut de suferinţa preasfânt idioată

nelogica sfinţeniei pedepsitoare a credinţei în sugrumare predată noroc de minunarea perversă a lui Valmiki şi Tulsidas la întrecere spre scuza dumnezeirii jumate-jumate cine ne-ar mai salva naşterea mamei moartea pământului săgetarea numai prin avatar a sugrumaţiei

namo namo nirvana shanti vedanta vedyani vatajatam namami fiu de vânt foc de smei satyam vadă-mi liber de kamadido sharahitam hrăniţi-vă din rădăcini şi buruieni până voi vedea-o pe Sita şi mă voi întoarce baara baara raghubira sambhari şerpoaica Surasa la încercare pe-o măsea el creşte de două 16 32 100 ori şi brusc descreşte

din gura smeoaicei se pierdu în râs aşa că-l binecuvântă buddhi nidhana demoniţa oceanului iar să-l înghită o ucise traducătorul pune măgarii înaintea elefanţilor gaja baaji khaccara Tulsi Das o scurtează Hanuman cât ţânţarul pe Lankini o striveşte muntele Sumeru se preface-n praf în Rama credinţa de ne punem

mandira mandira palatul lui Ravana Rama Rama zice Vibhishan Hanuman se face în brahman taba hanumanta kaha sunu bhrata dekhi cahaum janaki mata arată-mi frate pe Sita Janaki muma lumii dekhi manahi o văzu fără somn în dumbravă nija pada nayana bha pavanasuta dekhi janaki dina

ochii ei plecaţi sufletul la picioarle lui Rama avasara Ravana kaha Ravanu regină Mandodari întoarce-ţi privirea spre mine ea răspunse sunu desamukha ascultă Zececapete muscă el capul îţi va tăia Sita cu sabia din Atharva veda ba din Ramcharit manas taie-mi-l cu sabia-ţi rece ca noaptea de toamnă haru mama dukha bhara sfârşeşte-mi durerea

dintre demoniţe Trijata visă Lanka în foc pus de o maimuţă douzeci de braţe şi capete lui Ravana tăiate Sita va fi dezlegată toate în patru zile adună lemne şi arde-mă mamă Trijata scânteie stelele-n cer nu şi pe pământ satya nama karu haru mama soka adevereşte-ţi numele durerea ia-mi

taba dekhi mudrika manohora Rama nama anikita ati sundara văzu bucurată inelul frumos de la Rama kala nisaa sama nisi sasi bhanu noaptea moarte luna arşiţă de soare refotografiată roata mâncată amurg salt peste minunarea poveste de şi mai multă iubire neindiferentă

tatva prema kara mama aru tora janata priya eku manu mora Hanuman declară toată inima lui Rama te-aş putea duce de aici dar nu am poruncă tot la picioare-i baara baara naesi pada sisa mamă ajuns-am în pisc binele adevărat ţi-e binecuvântarea ci tot vorbind văzui fructele coapte cu foame dumbrava de ashoka însângerată

Brahma astra îl doboară pe Hanuman a-l înfrunta pe Ravana cu vorba parcă totul ar fi o fantezie a maimuţei odată ai luptat drept cu Arjun mi-a fost foame şi ţi-am mâncat din poame din fire maimuţele dezrădăcinează copaci şi se ştie că fiecare îşi iubeşte trupul ai tăi au sărit pe mine au dat am dat

închină-i-te şi moartea devoratoarea raiului şi iadului se teme de el ascultă-mă şi dă-i înapoi nevasta pe Janaki fără Rama nu e vorbă dulce cum frumoasa podoabă dezbrăcată neiubeşte femeia Shiva Vishnu Brahma şarpele cu o mie de capete nu te scapă de ţi-l faci duşman pe Rama samkara sahasa bishnu aja tohi

deştept maimuţoi milă hanahi kapi gura bada gyani moarte ticăloase mrityu nikata nu se omoară un sol foc cozii dobe mic se face vânt trimite Vishnu râzând tunet iar mare până la cer taata maatu haa sunia pukara ţipă ei mamă tată şi mie mi-e viaţa înserată flăcăroată dă maimuţa foc cetăţii Lanka şi se aruncă în ocean Sita îi dă pentru Rama o agrafă şi-l aşteaptă vie într-o lună

udat de lacrimi trupul doar nu-mi arde distruge stăpâne demonii şi ad-o înapoi precum am auzit demonii nu intraseră în ea cu focul ştii cum maimuţele sar din copac în copac Shiva şi Uma urmăresc admirativ katha la chemarea lui Sugriv armată de maimuţe şi urşi pe fraţi îi găsiseră pe stânca lor de cristal deus otiosus semnul întrebării

semne bune şi vaidehi simţi fior în stânga semne rele regelui Ravan urşi şi maimuţe arme având munţii copacii şi ghearele în aer pe uscat ţi elefanţii pământului ţipară şarpele sahi soka na bhara udara se cutremură pământ ajung la ţărm şi iar potolesc fructăria nevestele demonilor iar născură înainte de vreme dă-i drumul Sitei noapte de iarnă zise Mandodari

ai pus pe goană zei şi demoni ce maimuţe şi oameni când sfetnicul vindecătorul şi învăţătorul vorbesc pentru premii regatul trupul şi dreptatea se îndurerează fratele Vibhishan cum Rama nu mai e numai domn pământului ci al tuturor lumilor al vieţii şi morţii nemuritor nenăscut suprem taata rama nahim nara bhupala bhuvanesvara kalahu kara kala brahma anamaya aja bhagavanta byapaka ajita anadi ananta

sunt demon din fire rău fără ruşine nu am făcut niciodată vreun bine dar cel cărui sfinţii din har nu-i află faţă până şi pe mine mă primi în braţă prietene şi duşmanului de ţipenie sosit la mine cu frică îi dau sfinţenie rugându-i-se altuia lui Rama cu scoarne acela e ca boul fără coadă şi coarne

apoi cel atotştiutor aflat în toate formele şi inimile el însuşi gol de simţire de orice formă şi parte ucigaşul demonilor spre a salva zei şi oameni paznic al dreptăţii şi adevărului spuse puni sarbagya sarba ura baasi sarbarupa saba rahita udasi bole bacana niti pratipalaka karana manuja danuja kula ghalaka

spuneţi-mi Sugriv Vibhishan şi tari viteji cum o să trecem adânca mare şi valurile-i rugă zeului mării la ce de-o poţi praf usca scrisoarea lui Lakshman către Ravan prind spioni diavole nu îţi distruge tot clanul glumă de eremit cade aducătorul cerului pe pământ adu-mi Lakshman arcul şi săgeţile cu foc în vârf marea se va zvânta într-o clipă

cu puterea-ţi de mă usuci treci oastea dar măreţia mea-i dusă fraţii Nila şi Nala de ating stâncile nu se mai scufundă şi o să ţin şi eu partea adaugă oceanul astfel un pod vom creşte pe loc Tulsidas spuse o mare veche poveste cel ce ascultă treaz rugile către Rama binecuvântat trece oceanul vieţii fără barcă

ultima stanţă de mai sus am scris-o după cafea mă lăsaseră ochii se înfiinţase un sardar mai mulţi în părţi şiruri goale de scaune altfel am băgat cartea în bagaj că una e India alta Ramayana

cad lacrima Sitei o slăvesc cu umilinţă şi dor ci maica va naşte pe domnul să-l înălţăm să ne mântuie simbolurile ramayanice oricât de săltate ne podifică întru credinţa noastră credinţa se întoarce

una e poema arhaică altele cele medievale alta propaganda modernă numai bhakti pe gloată numai poveste de templu sardarii mă înghesuiră în geam unde mă văzură cu cartea abia scăpasem de iranieini aryeni

bătaia pe al cui fanatism pe ce armament păpuşi din magazinul Enesco New York măcar şi panditul fost civil servant în spital cu fată farmacistă oferind medicamente că ei în America au cultul Ramayanei iar indienii de acasă pe-al lui Michel Jackson chestii de-al-de-astea pe inspiraţie că de citit câte un citat

sunt obosit aş risipi aş pierde şirul hârţoagelor mai bine vers într-o oră m-oi scotoci acasă unde nici că voi bea un vin de sărbători de nuntă nimic sistem ţopesc indian de îngurgitare fiind şi un fel de tineri cu vipuşcă la revederea hangherului

s-a dus ziua ca mai nimic am scris în gară de noapte pe lumină ecouri din Sundara Kanda a lui Tulsidas monument hindu de limbă şi religie numai de glorificat neîmpărtăşit un cult pentru toată lumea cu trecutul îndrăcit viitor în bătaia peştelui gangetic

ce-aş avea de rezistat după miezul nopţii deplinătăţile din noncreştinătate pe-aproape fata asta ce-o fi vrând prostioarele de pe listă uită că n-am nici dexteritate nimic acum văd că nu luai agharbati or fi primit scrisorile n-or fi fost lămurite

acuma ţi-aş face cumpărăturile dacă aş avea de unde de nu mi-ar fi groază aşa că m-oi scuza cum oi nimeri malul Argeşului vara în amiază memorii acvatice via Gange rare avioane şi din India murişi Augustin de ne vedeai putere acvatică una-două

mi-am făcut locul de creştin în locul locului de veci sunt curios cum o să-mi pice frigul pe ce plăpânzenie ba bine că nu hurducat curentat vegetat nu mă pot pronunţa nici care aventură mai aculturantă promiscuitatea ramayanică m-a turmentat

o mie de versuri pe ziua de azi s-a înnoptat oi mai ţine-o şi-n zbor până mâine la prânz se va termina şi caietul ăsta şi pixul ăsta nici măcar ţicnire scriu fluxul contextual au şi copilul pe ţipăt condotieri cum numai ei şi-i iubesc şi noi de-aia ne asemănăm între noi

cultul mamei Sita asimilat nefericirea casnică împlinitoare de paradox religios prin voinţă în Trinidad e prefarat nu Hanuman ci Tulsidas prea lauda lui Rama altfel vag manifest simbologic indiscutabil îmi înţeleg din ce în ce mai bine de neînţelesul creştinism

infiltrarea vechimii în nonadvaita nonahimasa nonneti-neti respingând ai rezolvat problema pelerinându-te te-ai rezolvat a murit şi sirivastwa dacă n-o fi fost tatăl lui Sudeep i-a fost profesor lui Ram Lal de lingvistică ăsta a studiat bătrân

maşinistica moleşitoare convers din ce în ce mai asiatică Indie o să mă aplec asupra Kamban poate n-o scot chiar acum nu numai că-mi găsesc de lucru mai şi odihnesc mania liberă în loc de manie Marie Rama Vatu din birmaneză a lui Ohno pare pierdută

nu se compară mi-aş fi oferit ochii mie însumi tamilian Kamban ce ne mai ştiusem şi toată curgerea ramayanică mă pot îngropa şi-aşa în zbor nu ştiu pe ce rezistenţă colinde reîncreştinare aortodoxă nu se compară terapia străină

părul lung tot alb tăiat mai aşa n-o să te conving tunzătoareo de mine să fi dormit să fi fost la baie mi-ar fi plăcut să-ţi aud iarna asta e retorica poantă la rând ne înţelesesem pe altă trezie şi ne părem contaminanţi îmi pare rău de dragoni varanasianule

cu dinţii spălaţi altă muşcătură a nopţii din ambele părţi cum să nu tragă de Ramayana ritualistul nondragon mon amour şi noi de pe Romaniana pe melos Lioară plus domnul-domn de crăciun dar la ei în fiecare zi poate nu mai am locul vă sun

atunci să vă văd la idei la Aurobindo nici viză nu mai am nici drept roata cu astre c-o să fie succes dacă nu m-a minţit c-o-mbrobodise c-a pierdut credit card driver licence cecuri le-a găsit că ziarul l-a găsit vreun pic de ramoleală ramlală hanumanică neasemănându-ne

o să beau apa nu la risc încă trei ore m-am ţinut destul câtă disperare pe atâta religie temple nu şi în slumuri credeai împărţirea conştiinţelor biciuri pocnind pe la noi de an nou comparaţia înşelătoare a datinii împinsul potrivelii pe aur

de ras nu mă mai rad n-am cascada guyaneză fixată elicopterul empatic trenului indian care mă şi aduse până la portocale o zi trecută pasajelor kunj n-am văzut pe nimeni de-al meu n-am ce vă povesti ne-om vedea voi să-mi spuneţi treburile

bine îţi şedea trezită în silă puteai să şi reproşezi peste o oră ce ţi-oi fi amintit că prima zi te găsisem la servici vreo 11 11 acum 22 12 ieri se inversau simetrii în vorbitor la capetele călătoriei indiene otova să fie să nu mă creadă careva rupt

ce editor să-mi găsesc pentru un opus voi mai ţârâi prin Indica a studiu fetele de nu s-ar bramburi ceva hindi oricât de părelnic s-ar lansa la un al doi indianistic sanscrita is deeply regretted ca întârzirea fără greş a trenurilor viaţă tabiet ritual caraulă

n-am nimic de spus scriu vorbele bunicului în timp ce este trăznit sub părul iernatic o bombăneală nazală ironizată de ginerele acum paralizat de ne-ar ajuta mahanarayna în amestec cu vitaminele panditji aminte Sântimbreanu

să nu întârzii popă Ion Creangă te-am pomenit în Allahabad când m-am adresat Gangelui te-am schimbat pe Roma nu mai curgea apa cenuşa ta am pus-o să mediteze asupra lui şi noi cu ea morţi ard neîntrerupt după cum viii meditează

Ohno şi Şora fraţi japonezi români câte unul de fiecare interiorizare m-am înţeles pe rând filosofic cu lingvistul poetic cu păţitul nu ne mai nimerim complimentele un formalism tardiv cronici nici măcar anacronici anapest concentraţionară destrămare

m-am limpezit obsesional aproape seninătatea cristalinului Ramakrishnan îl cită pe Aurobindo apropo de Ramayana sudo-bengali ne mai prindem şi noi punjabi caietele astea mai bine nu le-aş rătăci n-aş lăsa primăvara din mână că nu ştiu timpul

calcul de productivitate başca ipohondria lungimii de-o viaţă mai toate cele ne-or fi scurte scurtă inghinală scurtă de dimie vezi în Muzeul Moldovei din Amintiri iar Ion Creangă pe Gange-Bistriţe vibrându-şi viorile de clorofilă cam destule manierisme bădie

la Râmnic Tagore ianuarie Eminescu dacă nu în mai şi şi ori niciodată ba da am vorbit cu mai mulţi mai scriem dacă merge faxul ne înnodăm cu independentismul ţigănesc o să-nceapă şi ăia de-i chem pe urmă studii sanscrite

o să te caut Ileano pentru Budai şi pe slobozanul slovac voi traversa şi planurile pretentative îngropăciune le-oi eminescianiza o mamă oricât ne cheamă nu mai avem noi încotro cine se nimereşte pe onoruri mai încolo ţie

îmbarcarea gata şapcă de Olanda lalea brânză românească pe zăpadă cu fertilizatorii dăruitori să mă fi speriat speriat de transpiraţia hindusă din nimereala specială nici n-o fi plin ce reconfirmare ce linie moartă vivat reîncarnarea

dacă nici eu nu iubesc India prosteşte dacă India m-ar urâ aş şti o reciprocitate n-am nici o speranţă aparenţe da ţin asociaţia fac bibliotecă şi încep societate centru Asia numai la spartul târgului şi al ulciorului pomenindu-mă

mai nici o tulburare pe pământ moţăială meditaţionistă scris gnom rarefierea compactităţii sensoverbiene apa minerală simetrică portocalelor pe fereastră îmi va fi noapte şi recele insidios şi muzica filmele pe căutate nu m-am uitat m-am popit cel puţin ţârcovnic

n-am ce de caiet îmi ţin geanta o pun sub scaun şi o uit foarte urâtă sectâmplare iar dacă mi-a dat cineva ceva în bagaj cărţi nu de credit le-am aruncat la îmbarcare dacă vor controla vor râde uitaţi-vă că nu-mi mai ashram

în felul ăsta nefuckincios neprins pe unde s-or imbenocla puradeii câţi copii atâtea încercări restul tabu discreţii puire de represii ce zodie şi cu masa de crăciun de ţi-ar mai avea o soră copilul noroc de tinereţe îndrăznirea veşti din când în când din bătrâni

am depoetizat şi pe Tulsidas Kamban e între e l şi Valmiki variante fără număr Ra din Egipt s-ar fi lakshmit aici Sita-Isis acolo nu mai obiectează nimeni în piramidă aici aerul liber roieşte de ra ram uri ca un făcut iar chinezii se trag din indieni

urâtul înrudit scăpat din lemne arzând e un spiriduş fără papagal sistem de convivialitate izbuc Ionuc mai toţi nimerirăţi iarna să nu luaţi foc biografie indiană pe loc voi ce m-aţi mai umblat acum îmi luai revanşa pe oarece numărătoare Jupiter

anul se termină lasă mileniul rărimea concepţională ipohondriei o creativitate trestie de zahăr am tot mers sculptură de Irimescu ne-om mai schimba la picioare din faţă dacă n-am chiar 14 la geamul celulei pe stânga un blat de-aia miroseai din nevinovăţie în orice

târşa târşa aer nevolnici plămâni cu oxigenul în transă dimineaţă exteriorizări graduale tonalizări câte flori sunt pe pământ n-am cu danful ăstuia aer bine că nu-i e nasul avionul nu-mi spune că nu se putea ne asemănam

o să stingă şi ăştia asupra plecării nici nu ştiu să se lumineze mai iute sau şi mai târziu fluvii curg pe dedesubt în nevedere m-o fi blestemând cenuşa lui Zberea să repet frazele nemţeşti la infinit şi ordinele textualităţii cazone paranoia învăţătorească de colonel

calmate psihoze individualiste abia aştept să vă văd cu escluze iar vechitura cu adresă e de America ducă-se de-oţi fi screând crew pe alte cuvinte aspirina oi fi bolnav nenică tăria trăzneşti fuselajul ambarcaţilor sunt şi copii şi trei lulele la busuness

pe urmă puţin rămâne să nu verşi apa pe mine că nu-ţi mai dă cum te-or fi interogat punjabi ostilitate nu chiar istrateză ca la casele butelcii pirom al meu şi manierismul tău Asie necunoscută mocazijă focurile zadar numerologic

nici nu ştiu ce spuneai că ne-ai luat cu bună dimineaţa recunoşti şapaca misionarilor pârâţi îndărătnicia parapoetică ce nu m-or fi uitat constănţenii profesoare şi călugăriţe sunt în Delhi în avionul de Amsterdam genul octavic fără literaturizare

m-am ochit lentilelor repezitoare apatia nu mi-a dăunat la organ îmi închipui dârele de îmbătrânire exagerându-se din fotografiere câţi şi unde mai apăruseţi în ziare să vă lăsaţi necumpăraţi pe invers chimicalele ne repătrund venele şi terminarăm cu vegetarianismul

salutări detaşate neîntâlniri o corespundere verticală mesaj acomunicant bil părăginit comlaboratorul ce-o să mai amsterdamizăm până la destinaşie apoi ciobănaş fugiră caii asiatic peste Carpaţi şi se înfipseră paleolitic

m-oi descurca oi catadixi doxa moxa moksha koshka noncracovieni vă voi spune păsările de os un plan de corespondenţă frază formală cu alt nume pe email de sărbători dacă mai apucăm alţii ce metafore apocaliptic provinciale

cum să vedem că n-am dispărut ce broboană ce de mămăligari daţi pe pălincă din atenţie mi-a stins mişcarea mă-si nici o şansă nici muzică mai rău ca ai noştri oh Dragomiroiu oh aminte dai cu filmul sănătate venind voi scap de necăjire

de alaltăieri la 3 pe drum încă o noapte o zi nepalezule şi eu nelungit în louange ce meditezi tu pe amestecate e clar că ajunserăm serioşi la capela ta şapca de la pandit cu trenciul pe podoabe ultim Delhi ghirlande cum mi-ar fi indiferent acum şi din România pac visez India

urneşte-te copii plâng diferenţele ramayanice ca pentru academie o să stingeţi să se vadă filmul ne luaţi pe olandeză pentru regină paranomayana ne-o slăbi nervii dragostea presiunii de mască lazaret empatic unul fără ţipăt şi creşte-n ţinerea de minte

răzbunată ameninţarea cu moartea măr întorc la timpul predicat mi-am ţinut caietele la literă vreo zece pixuri am uşurat dacă ai înapoiat-o pe prinţesa Bibescu încă naţionalizatului Lahovay ce solidaritate fără şanse ce club al cailor fără curse

nu curse Gangele pe zarvă doar floarea crealbină nestinsă apa grea a morţii luaşi întâi alfabetul grec drept devanagari te uitai la al chinezului japonezului pe locuri didactice emfatice prin valize ce tranşaţi gnomici incognoscibilitatea crimei

din zece-n zece zile însuhumarea câte unei litere insinucrate ca pentru lungirea kuberală de la al banilor puber omului i-o mai fi şi frică şi nu de ce-a auzit copii şi la business exagerat caietul şi ziua simbologic am rămas de căruţă morenă

aproape şi frăgezimile memoriale arsura tropicelor contrariază lungită meditaţia până la fragi de mi-aţi fi primit scrisori aţi mai şti cum îi zic ei capitalei capita ca africanii domi ne creştinilor dramaticitatea a luat înălţime la vechitura avionului

e fereastră te-o răsări iluzia morţilor de ani noi mai nimic nouă ore şi trei minute zburătorule căşti aduserăţi casete nenvârtite ceaţa carosabilă negru-albăstriu muzică la manie şi oră minoră cum şi costumaţiile de crăciun mi-oţi fi învăţat silnicia

spectacolul pe gratis oarece numere de mai rămăsesem fără viaţă gata cobzele onomastice fobioase Pakistan Iran Turkia Esteuropa Germania treci tu şi peste noi mă mai uit ce mâine că e azi toată noaptea România Ungaria Cehia Slovacia mai memorabilă fata în hindi zici ţări te aud ţăranii cu vise hibernale

catapeteasma discret îndumnezeind ce petală în ce floare de nerupt arborele vieţii stăpânei Mumtaz doborâtă de al paisprezecelea prinţ la Ayodhya toţi în floarea vieţii mela nunţii şi cu politică droaie poliţia ora necostumer ţi se pare că ţi-am şi telefonat

ăsta e flying hound duck gornist să nu fie vreunul de la business ce din gât vorbiţi pe chilă orga da samba pe alcool oranj călugării îşi cunosc minţile mai sus nu-i zguduisem infine infecţios infolio cer şi astfel ori mai ales aceloraşi secole

mi se putea întâmpla în Calcutta ce numai în India se întâmplă mi se putea întâmpla orga prim-planuri Rembrandt Ramayana cu un personaj Hanuman o insistenţă neariană în îngrăşare biserica spiritului de apoi netrecându-vă prin cheaguri

îmi voi cresta stuful coduri ancestralitatea ne va trăda nu ne cunoaştem nici trădările nici trădătorii reflecşi ce-oi fi având cu cine recoborând îmi voi codifica stuful creastă silnică retorică neadormirea moarte golurile din oase

într-una idealităţi repetitive mantric înşurubându-ţi nelimba preblagiene pastoralisme cât să vină al treilea război mondiahal cuminte ca întotdeauna măcelar de voia jertfirilor încă umane ultim ziar indian poate curent în noua noastră bibliotecă hind

lone Lonea sunete până luni apoi ultima săptămână a lumii ce precauţii ramayanice pe unii clopote de orchestră ori lamaserie l-o fi recenzat Petrişor pe Ladea poate nu-l vizitez de sărbători ca pentru paharul de copii cu zece ani teoria mai a lui

aşa şi tu sculptore Călineşti dorindu-ţi mai bătrânul maestru în preajmă să te compari tânăr ce nu pe vise vize devize iezi peştele daltă apă marmoră bune tinereţile desfigurării timpul nu-şi face de petrecanie la păcatul sculpturalităţii

cum nu se de ataşază muzici dreapta cu stânga chitina chinina de noi şi mai nelipită frunza din timpul descoperirilor muzică de sărbători christmas star ce ne gândeam gândul meu John Roger cu a sa Cambridge turbulenţa şi-n olandeză

aripă transilvană tot un Cristos pe Rama arama panorama ne mai apropiarăm disc învârtirea în re major minor fie-ne cerul greu pe neţărână şi aici visasem să ajung spre ajuns de nici unele n-am luat mă omori nici pe degeaba nu le nimeream

numeri nimeri deţineri aberaţia s-a dat la fund încă în aer domn oxigen ozon Cristos iesle aburită catastrofe închinezite Tulsi dacă nici eu nu v-am respectat acum reacţiile mă privesc nu ne norocirăm căpătuit

calculându-ţi probabilitatea apropiată dedusă din postumitate ce gâdili iluzia clopotului cerebral cum şi până-n Amsterdam vreun clinchet auzit Cristos l-am iubit copil de copil n-a fost moarte de moarte trei cu trei uite-mă 5 cu 5 urmează 6 cu 6

să fi întors discul lui Vishnu lăudându-l pe Shiva iar acesta comutând jocul lui Rama din Egipt pe ce succes în mai vechi d-aia o fi făcând urât Ladea cum mă apropii oamenii mei dislocă distribuţie ramayanică dacă mai colindaţi şi anul ăsta

cântec şi poveste muzică şi dogmă nouă zile nunta ca deniile am impresia că am vorbit cu papa ca un catolic autoignorat am mai vorbit şi cu Sfântul Constantin ce grijă ai Elena de tata mama reeuropenizare post-indiană nici o palpabilitate la cald

cum aş închide ochii pe lumină cum aş închide lumina pe ochi lumina ochilor în lumina becului nord vest două rele contra două şi mai şi sud est zbor întrerupt până la noi ordine ne umplură de sânge acum zece ani pe necunoscute căile criminalilor

era să nu te mai ascult cor de catedrală pe disc şi aici contaţi pe subconştient mi s-a şters Ram-Ram una-două am zis Jai Crist şi gata banda hinduism anticreştin creştinism antihindus măcar o dată în necunoştinţă de cauză voci şi emfază similicredinţă

din partea voastră mi-aş găsi de lucru abia v-aţi învăţat fără mine tu eşti beatul din motor apoiule ampoiul te revarsă pe crupă glorii împărţite chioreşte instinct măsurate propensităţi jignitoare air-cares cu puţinică unicefeală cu strigoii desfiinţările de o fiinţă

pecetluirea profeţiei înnoroite până la infinit buimacă perche every man has his price dacă nu l-aţi dat şi la venire genul Oscar Wilde retoric manechine insulare imperioase afectaţi toţi da’ muzica te-o fi tras la doamne-amne

infam joc al vieţii din engleză vals vreo secundă i-l suflă nevestei orga se are bine cu altitudinea de care ţi-era rău Velcescule şi te-au doborât cât erai de înalt câte regrete pe sfinţenie mai lucrată ca toate neimpozabilă şi nici nu mai e întoarcere

am şi catadixit greşelilor şarpe în loc de planetă praf de sonolit fruntea sărăcimii şi bhakti ambasadoriali scăzuţi ceea ce şi-n româneşte discutarăm mor de necaz că trecem nu oprim dacă n-oi fi singurul de la noi creştem şi ne înmulţim de acolo

tot nu dorm că n-adorm abnorm scriu tot ce-ţi spun eu îmi face mare plăcere din doi dacă n-aflaşi trei păreri diferenţa nu numai de opinie opera Ţiganiada de Andreea filmul de Mrinal ori Sagar secretul uitării nu-mi lipsească doar ne-am dat pe brazdă

venite adoremus pa ra pa pam pa în Bombey la barbeque sotto-voce I have no money to take a ra pa pam pa un fel de fericire să chiar auzi crăciun prea trăii în lume fără Cristos dor îmi era de naşterea lui povestirăm Christ katha în evanghelie patimi

nu cunosc pe nimeni pe lume decât doamne pe tine în familie ne vezi ba am vorbit am comparat invariabil am făcut politicos diferenţa idolii Ierusalimului ori din Varanasi cum i-ai mai sfărâma Cristoase totul la loc pe toleranţă necălugărească ardoare anima

îmi spusesem noapte creştină înapoi catacomba aminte citită şi-n Kamban o corespondenţă a fondatorilor de religie nu moare Rama Christmas Cocktails of mă tată care aveai repertoriu să ne cânţi apud Gheorghiu s-a dus cucul de pe-aici

meschinărie nocturnă în loul somnului o stanţă în plus ca indienii pe banchet nu e nimic de făcut mia n-are cum nu fi a lor şi a nimănui pomana ţigănească se mănâncă singură e vremea colindelor Alecşilor pe la biserica voastră corală

ce-mi dorisem ce ştiusem când nu vrei să te mai deosebeşti păcat să nu fi avut cui spune despre Cristos când prea tot era Rama eu am cântat creştineşte ca Lawrance din Chitagong destui se interesară îi auzeam ne-am intimat amintirea

sunt şi prosteli de crăciun parcă Hanuman nu e comic în templu e dyonisiac de-a accesibilitatea devoţională mă trage iar spre ea Rama katha de nici nu i-am înţeles limba am citit mai prost sanscrita nimeni nu te mai învaţă

te înviază să cauţionezi moartea tocmai când te întorci de unde crezusei naşterea-i peste poveste de-am fi întru el mai altfel decât sărbătoarea neîntârziind nici la anu’ în pădure în India în moarte creştin mă lăsaşi Cristoase

se şi leagă cu poporul învăţ dezvgheţ pocesc numai câte unul pe rând tocpesc abia trei ore mai bine adormeam cu vis pe muzica din cască yes Christmas tree mi-oi lăsa duşmănia în aer şi-aşa cu depărtarea uitării uitarea depărtării şi eu

munţi înzăpeziţi dumnezeule oraşul luminat de ghirlande lună de ziuă pe alb dinozaur şalurile versanţilor cutaţi două lumini într-o singurătate teme nepoetice orientalizare fluctuaţia omătului dus copiii copilului mântuitor

cum ţi-oi fi spus Santaclos mai e trec la caietul de lux pentru crăciun de n-am pus dosăroiu pre an mare ideal polonezul neterminat de acasă iar cenuşa nopţii îngheţate nepodoabă norocul cum ne-o mai fi mai ales ţie fiica mea

o fi şi distracţie căutarea caietului nemainumerotabil din neştiinţa cantităţii indoneziană că aşa ar trebui să facă tinerii să scrie prosteşte cimitirul nostru cu stâlpii scrişi ţărani de război pianul orga spre new age ce teorii or mai fi având copiii nepoatelor

aici pot fi crezut avionar de scriu cel mai din munte înzăpezit în mânz voi schimba formatul dincolo munţii apollinairieni linii cumetre între orizont şi zbor alt oraş să nu fi fost Sofia acum Bucureşti ori mai devreme fost obicei Teheranul ce ţi-e şi cu Pakistanul

nu răsări soare pe zăpezi murdare ba răsai another holy day memory şi tu te-ai ajuns să te vezi motor saxofonul ba clarinetul sax tot munţi tot est aştept răsăritul parta i-am avut-o aepic poate nu e timpul pierdut copiii nici nu mă pun la treabă

autobiografie călătoare în versuri de ieri până azi prăvălit în louange şi lungit în avion pe ză munte iubite Aurel Vlaicu iar apele viroagele cărunte alt Bucureşti pe-aşa om fi mai la Braşov să n-adorm în aeroport ci motivarea puţinului rămas şi mal

albeşte ea şi noaptea zăpezi şerpeşti glie de moină terorişti români în film hoţi de tablouri socotiţi arestat luat la sentiment de blondă cum că securitatea oricând The Thomas crown affair aupra Turciei 68 mile vest de Erzurum hoţul s-a dat la fund cobză

plăpumită şi Turcia mai înainte Himalaya în lege nopţii vinea şi România cu tabloul îi pupai mâna sinoidalei o minune de fante ochi acum sau niciodată mai târziu cizme cu tocuri paradă corp iar îi prinde iar traduc din româneşte

formatul ăsta să mă ierte că l-am prea folosit fără disperarea de obşte sfâr nori toată noaptea glonţ scăpătat de peşte gran ori nu nu mi-am mai premiat cuvintele scoţându-le din tăcere repetând călătorie de contruniversitate

de zăpezi româneşti sub film american nu mă mai interesează norii abia dau nopţii luminozitate ce ape-or curge pe sub ei Dunărea o traversa-o pe Olt urcă mercur point to destroy nici răbdarea prima starea mea nu mai are haz se cronicizează indianitatea

crud crâng lăsat pe tropic afânare cartilagiile norzăpezilor ochii deşirată vizualizarea film durere catalepsie pe negândite creştere lăsat pe ce vatră păianjenul îngheţându-ne aşteptarea vă voi dezamăgi ca de obicei poate vă veţi preface că bine

bărbosul falsifică românul era neamţ terapia pictorială în puşcărie ochilor nu mă lăsaţi Milton cam pe acolo asociativitatea geniului mistic ne bhakti se întorc actorii cu spatele tocmai când să-i pozez pentru voi pe postul rugurilor arzând cu morţi pe Gange

să mă mulţumesc cu norii pe România nori de noapte zbor de noapte Românie de noapte oale sparte arcade mascarade plonja-voi în sămânţa castrată I will be compromisinger if I’ll say anything vorbeşte de o româncă se suspectează amândoi finalul furie formă câte n-am povestit în decasilab

ticurile materie vag umanizate şi strecurătoarea ciurului ce frumos o să fie la primăvară oricâte probleme ne facem oraşul ca oraşul dar alarma ne aflăm la vreo confluenţă de cumsecădenie liftată şi oprită între etnori

poate au filmele chiar spre Bucureşti şi vi-l potcovesc draculofililor să mai ştim adevărat unii de alţii dogs at cards a doua pictură sub mai lungă noaptea spre apus jucai şi tu roluri de româncă parcă vezi toţi distribuiţii nu mă vait că doar mă întorc de pe Gange

pe nici un fluviu n-am porcupine ca pe Gange până spre crăciun ’99 or fi norii de peste zăpezi albi nu mă potolesc din sfârşire cu nici o piedică la predică lungită scena cu avioneta între vacile zbierând cu muzică languroasă

sunt român să mă uit la tanti porcărie cu nenea tablou mă consolez că e prost filmul umplutură de hoţi l-au şi lăsat spaniolă filmi gane nehind nu telenovelă oarece thriller asta e viaţa trei jumate în România mă uit după voi încă 12 ore

aici trei octave scade versul că nu mai rimează cu universul singur vers univers mai mult furtul tabloului oului încă un cântec indianitate râs la fameta cu cravată roşie e grea şi pânzată vitamină India e trezită diwali

patetic song alt gen cutremur trucaje lipite ca şi românul acolo a fost tot timpul pe mister cine cât de plictisitor alegând n-am idee de ajungere rapidă mersul pe cât şezutul jos josu s-o împături iertare gheare de garoafe în rărunchi

râcă pe bogaţi râcâitură de sine în democraţia furturilor pictoriale primişi la aeroport un pachet când te întreabă ce răspunzi aici îmi închei caietul cel mai unu când îl terminasem pe celălalt am început şi sfârşit fără întrerupere să mă ţin minte singur

http://www.marianagurza.ro/blog/2016/05/29/george-anca-tulsidas/

 

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s