Ștefan Dumitrescu: Rană suntem, Doamne !

RANÃ SUNTEM, DOAMNE !

 

 

Doamne, am strigat şi am urlat

Rană suntem, Doamne, sub Vecie

Până şi lumina care curge

E cuţit ce intră-n carne vie

 

Şi  Ardealul, Doamne, e o Rană

Îmbrăţişat cu Rana despicată-n două

Care e Moldova, ochiul nostru scos

Şi întins ca dar de frică vouă

 

Rană e Valahia cea mută

Marea e o Rană de cristal

Susţinând Ardealul şi Moldova

Sus în vânturi ca un piedestal

 

Nesfârşită Rană ne este trecutul

Viitorul-o câmpie Rană

Rană este Dumnezeul nostru

Care ne e Tată şi ne este Mamă

 

Răni sunt ochii noştri-nscorburaţi

Dunărea şi Oltul duc puroi la vale

Limba şi Cuvântul meu sunt Răni

Povestindu-i Rănii dumitale.

 

Doamne, am strigat şi am urlat

Rană suntem, Doamne, sub Vecie

Până şi Lumina care curge

E cuţit ce intră-n carne vie !

Ștefan Dumitrescu

23.01.2017

http://www.marianagurza.ro/blog/2017/01/23/stefan-dumitrescu-rana-suntem-doamne/

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s