Vasilica Grigoraș – SLAVĂ NAȘTERII…

Nașterea Luminii Lumii să vă fie prilej de bucurie și voie bună alături de cei dragi!
Multă sănătate, noian de dorințe împlinite și infinite bucurii.
CRĂCIUN FERICIT!
Ar putea fi o imagine cu 3 persoane şi text care spune „Biblioteca Județ›eană Alexandru Aristia AMAN Sărbătoriți cu folos Crăciunul, alături de familie și prieteni! Nașterea Mântuitorului lisus Hristos să vă aducă tuturor liniște, inspirație Èisănătate.”
SLAVĂ NAȘTERII…

Să deschidem Domnului
uşa inimii noastre,
să-l rugăm cu irişii plini
de roua începutului
din peștera Betleemului
să ne dea putere
pentru a coborî
Cerul în noi
spre blândă iluminare,
să ne spălăm cu vrednicie
de impurităţile acestei lumi,
să şlefuim până la strălucire
mădularele spre curăţie,
să luăm o sămânţă
cât un bob de muştar
şi s-o plantăm
în lutul din noi,
acum uscat,
dar cu speranţa
că va deveni reavăn şi roditor
pom de Crăciun
veșnic verde,
motiv pentru care
să ne bucurăm iarăşi şi iarăşi
de nașterea Lui
spre slavă, mărire şi mulţumire.

Vasilica Grigoraș – Fulg de nea

Ar putea fi artă
Astă noapte, când dormeam
Mi-a bătut un fulg în geam,
Slab, stingher şi abătut
Abia de l-am auzit.

Am deschis într-o clipită
Fereastra mult aburită
Şi-am întins degrabă mâna
Să-i încălzesc inima.

Fără să mă stăpânesc
I-am spus iute că-l iubesc,
Dar el mic şi chiar timid
De îndată s-a topit.

Transformat în lacrimă
Mi-a răspuns cu multă stimă:
Fată dragă, din poveşti
Încântat de mă iubeşti,

Însă pentru tine, iată,
Pe Domnu-L rog îndată,
Să-i trimită pe fraţii mei,
Să te bucuri mult de ei.

Și Domnul i-a împlinit dorința fulgului de nea:
NINGE, NINGE, NINGE
TOTU-I ALB ÎN JUR.

Ar putea fi o imagine alb-negru cu corp de apă

Vasilica Grigoraș – CARPE DIEM!

Ar putea fi o imagine cu copac, în aer liber şi text care spune „storia”
În noaptea cenuşie e de gerar
preţ de câteva minute
gândurile s-au cuibărit
în vechea casă părintească
pătată de vreme
pe-alocuri scrijelită
de vânturi şi ploi.

Cu ochii senini
şi sufletul curat
aici am întâlnit
izvorul înţelepciunii,
faţa smerită a cuminţeniei
vocea şoptită a bucuriei
murmurul tristeţilor
suspinul nevăzut
plânsul interior
râsul discret
fredonatul în surdină
cu tonuri diafane
şi rezonanţe cristaline.

Treptat am înţeles
că viaţa se rostogoleşte
cu noi, pe lângă noi
sau la distanţă de noi
ca valurile mării
spre orizont.

Mintea-mi zburătăcea
într-un monolog auster
în care am trezit şi savurat
secunde în eternitate,
învăţând să trăiesc
şi să zbor spre albastru.

Vasilica Grigoraș: VALERIU LAZAROV – „Mr. Zoom” de România

(20 decembrie 1935 – 11 august 2009)
Ar putea fi o imagine cu 1 persoană şi ceas de mână
„Viața e o succesiune continuă de imagini ale unor întâmplări.” (Valeriu Lazarov)

Valeriu Lazarov Lesner (numele complet), profesor, regizor, realizator de Shows TV, s-a născut la Bârlad, județul Vaslui la 20 decembrie 1935. Ideea de a intra în lumea media i-a venit când avea 14-15 ani, vârstă la care a vizionat la un cinematograf din Piatra Neamţ comedia muzicală sovietică „Volga, Volga”. Filmul i-a plăcut atât de mult încât l-a văzut de 12 ori, determinându-l să devină regizor.
În anul 1953, Lazarov pleacă la Bucureşti pentru a studia regia la Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografie (IATC). Termină studiile în iunie 1957 şi alege televiziunea în detrimentul cinematografiei, decizie pe care nu a regretat-o niciodată, fiind confirmată prin faptul că s-a afirmat ca regizor de film şi realizator Shows Tv, atât în România cât şi în Spania și Italia.
Tânărul regizor al TVR a plecat pentru prima oară în străinătate în anul 1966, participând la Festivalul internaţional de televiziune de la Monte Carlo, cu filmul „Omul şi camera”, iar de-a lungul timpului, primeşte diverse premii internaţionale şi obţine permisiunea autorităţilor române să iasă temporar din ţară.
În august 1968 ajunge în Spania, pentru a înregistra două emisiuni la postul public de televiziune TVE, la invitaţia directorului general Juan Jose Roson, dornic să mai îndulcească imaginea regimului Franco. Roson se decisese să colaboreze cu tânărul Valeriu Lazarov, considerat în Spania drept „avangardist şi inovator”. Lazarov se instalează în Spania, unde este privit ca „o ciudăţenie a Estului” şi e bănuit că ar fi spion, iar în România este etichetat, de regimul comunist, trădător şi condamnat, în absenţă, la 15 ani de puşcărie. Tot în 1968, Lazarov înregistrează primul succes la TVE cu „El irreal Madrid”, un spectacol muzical care anunţă deja stilul ce avea să-l consacre pe tânărul Lazarov. Obţine cu acest spectacol „Nimfa de Aur” la festivalul de la Monte Carlo. Este momentul din care instituie practic un mod nou de a face televiziune, folosind tehnica „zoom”-ului în înregistrare, motiv pentru care este poreclit „Mr. Zoom”.
După 11 ani de lucru în Spania, în 1979, Lazarov ajunge la televiziunea naţională italiană, RAI, pentru realizarea unei serii de programe intitulate „Tilt” La scurt timp, începe să lucreze pentru Silvio Berlusconi, la Canale 5, unde ajunge director de producţie, preşedintele consiliului de administraţie şi director al centrului de producţie Videotime. În 1989 revine în Spania, trimis de Berlusconi pentru a conduce din poziţia de director general postul Tele 5, parte a reţelei private de televiziune controlate de Fininvest, compania lui Silvio Berlusconi. La Canale 5 coordonează munca a 40 de angajaţi pe 20 de platouri şi devine exponentul unei forme colorate şi îndrăzneţe de a face televiziune. Conduce Tele 5 până în 1994, când este înlocuit de Maurizio Carlotti, în contextul unei crize a încasărilor din publicitate ale postului.
Se considera un autodidact, atât în televiziune, cât şi în afaceri. În Italia, cel mai important partener al lui Lazarov a fost Silvio Berlusconi, legându-i o veche prietenie durabilă mult timp. „Am învăţat un pic cu Berlusconi, dar nu prea mult”, mărturiseşte el. A făcut trecerea de la statutul de regizor şi, ulterior, de manager de televiziune la cel de antreprenor în 1995, când a înfiinţat compania de producţie Prime Time Communications, în Madrid (Spania). Trecerea a survenit după aproape 15 ani (1980-1994), în care a avut funcţii de conducere în posturile Canale 5 din Italia și Tele 5 din Spania, controlate de trustul Mediaset, companie a cărui acţionar majoritar e Silvio Berlusconi. Contractele au început să vină destul de repede, astfel că producţiile lui Lazarov, în proporţie de 80% se aflau sub licenţă, iar restul de 20% producţii proprii, au ajuns să cucerească pieţe precum Italia, Spania, Portugalia, Argentina, Venezuela şi România.
Anul următor (1996) începe un proiect considerat ulterior cel mai mare succes de televiziune al respectivului deceniu: serialul „Hostal Royal Manzanares”, în care joacă şi Andrea Lazarov, unul dintre băieţii regizorului român, atunci în vârstă de şapte ani. În 2005, regizează „Genialii”, iar doi ani mai târziu serialul „Chiquititas”, producţii pe care Lazarov le aduce şi în România, la Antena 1, respectiv Kanal D.
În România, cel mai longeviv succes este „Surprize, surprise” (9 ani la TVR). Alte produse de succes sunt „Din Dragoste” şi coproducţia „Secretul Mariei”, serial telenovelă produs pentru Antena 1, care i-a adus postului încasări din publicitate de peste 3 milioane euro. Lazarov nu a avut în România un partener de afaceri preferat, spunea că toţi sunt importanţi şi nu crede că îi lipseşte cineva de pe listă.
A fost membru fondator al Academiei de Ştiinţe şi Arte ale Televiziunii din Spania și este cunoscut ca fiind specialistul care a revoluționat divertismentul românesc de televiziune, după anii 1990, realizând emisiuni atractive și apreciate de public. Este cunoscut ca „părintele” celor mai longevive emisiuni de divertisment care i-au adus celebritatea și pe plaiurile natale.
Omul de afaceri Valeriu Lazarov a deţinut în România cinci case de producţie: 1. Prime Time World Broadcast – PTWB (Producții: Surprize, surprize, Ploaia de stele, Cei mai iubiți, Sarabanda, Jumatatea ta etc.), 2. Sagitarius Communications (Producții: Din dragoste, Academia vedetelor, Batem palma Etc.), 3. La Dolce Vita Productions Grup (Producții: Secretul Mariei, Vocea inimii), 4. Dream Production (Producții: Furori, Imprevizibilii, serialul Chiquititas), 5. Super Mobil, care s-a axat pe producţia pentru New Media.
Valeriu Lazaroz a fost bogat și în căsătorii. A avut o viață amoroasă trepidantă, având la activ șapte șoții, comparându-se din acest punct de vedere cu marele actor Charlie Chaplin. În anul 2004 s-a căsătorit cu Augusta Dumitrașcu (între soți fiind o diferență de vârstă de 37 de ani). La puțin timp după această căsătorie, regizorul mărturisea: „ Am fost căsătorit de fiecare dată când iubeam o fată. De aceea a fost creată femeia: doar să fie iubită și ocrotită și să ne deschidă ochii spre altă femeie care întruchipează altă dinastie”.
Producătorul TV a avut cinci copii, mai mulți nepoți și un număr însemnat de discipoli, vedete de top din România: Andreea Marin, Dan Negru, Raluca Moianu, Mircea Radu, Dana Mladin, Liviu Vârciu, Alina Sorescu, Cosmin Cernat, Gabriel Coveșeanu (Cove)…, Luiza Ciortan (din staff-ul administrativ), Ileana Pop (mâna dreaptă a lui Lazarov).
Valeriu Lazarov, supranumit „Regele emisiunilor de divertisment” s-a stins din viață la 11 august 2009, în urma unor complicații după o operație de colon. Alte surse spun că motivul plecării la cele veșnice s-a datorat unui infarct. A fost înmormântat la Madrid, Spania.

Vasilica Grigoraș – ȘERPII

Nu este disponibilă nicio descriere pentru fotografie.
Şerpii toţi ne înconjoară,
Zi şi noapte ne-nfioară.
Din întuneric provin,
Vremea rea o întreţin
Şi-aduc cupe cu venin.

Ne e sufletul doar fiere,
Fără nicio mângâiere.
Inima ne e-mpietrită,
Între maluri vălurită,
De smerenie lipsită.

Vin mereu ca o ispită,
Cu vocea uşor şoptită
Spun făr’ de-obrăzare
Să mergem la plimbare,
Că afară este soare.

Apoi ne-nconjoară blând
Până ajung l-al nostru gând,
Şi-l desfiră fir cu fir,
Adâncindu-ne în delir
Până în prag de cimitir.

Urzesc fir de mărăcine
înțesat cu-amărăciune.
Bucuroşi de biruinţă
Ne reduc la neputinţă
Şi lipsă de chibzuinţă.

Cu mintea-nnegurată
Şi biata inimă-nsingurată,
Unde mergem ori privim
Doar de pietre ne lovim
Şi în hău ne adâncim.

Ne dor rănile adânci,
Nicăieri nu-s vorbe dulci,
Nicio îmbrăţişare caldă,
Peste tot e numai sfadă,
Şi-asistăm ca la paradă.

Avem lacăt la inimă,
Căpătâi ne este patimă.
Pe aproape îl ignorăm,
În nevoi nu-l căutăm,
Cinstea i-o dezonorăm.

Cuvântul l-am uitat
Legea o am sfidat.
Spună orice, orcine,
Suferim de goliciune,
N-avem glas de rugăciune.

Într-o ceaţă prelungită
Doborâţi de rea ispită
Şi cursa şarpelui viclean,
În haină de agarean,
Fără tihnă şi alean.

Sporeşte-ne în trezvie
Să vedem lumina-Ţi vie!
Doamne, nu le da voie
Mădularele să ne-ndoaie,
Sufletul să ni-l despoaie!

Să nu mai umblăm aiurea,
Ci să Te slăvim pururea.
Să-Ţi slujim cu mic, cu mare
În smerită venerare,
Pentru-a noastră iertare.

În genunchi să ne rugăm,
Cuvântul să-l ascultăm.
Doamne, lăudat să fii,
Să ai grijă de-ai tăi copii,
Să sporim în bucurii!

Din vol. „Stropi de toamnă verde”, Iași, PIM, 2020

Sincere și calde mulțumiri distinsului scriitor, jurnalist și cineast Ben Todică, Melbourne, Australia pentru minunatul videoclip pe versurile poemului „ȘERPII”
Ș E R P I I de Ben Todica, versuri VASILICA GRIGORAS
Un clip videoaudiorecitare experimental la versurile poetului Vasilica Grigoras realizat in Australia intitulat: Ș E R P I I ~*~ Şerpii toţi ne înconjoară, / Zi şi noapte ne-nfioară. / Din întuneric provin, / Vremea rea o întreţin / Şi-aduc cupe cu venin.

Vasilica Grigoraș – INIMĂ DE GHEAȚĂ


În nopțile lungi și reci
metania timpului
înșiră temeri ascunse
în spatele porților înalte
ale inimii de gheață.

Dezgolite până peste poate
gândurile de granit
se rostogolesc
spre valea hazardului
și hălăduim bezmetici
prin pustiul din noi.

Nămețiți peste măsură
uităm că-n urmă
rămâne ceva de iubit
dar cine să-l mai culeagă
din jurnalul pestriț
al confesiunii neîmplinite…

 

Vasilica Grigoraș: ANGHEL RUGINĂ – CU ÎNCREDERE ÎN PUTEREA DIVINĂ ȘI ADEVĂRUL ȘTIINȚIFIC

(24 mai 1913 – 15 decembrie 2008)
Ar putea fi o imagine cu 1 persoană
„România trebuie să renască, iar românii trebuie să-și recupereze istoria și demnitatea de a trăi într-un stat prosper, liber și democratic.” (Anghel Rugină)

Remarcabilul economist, profesor universitar „emeritus” de economie şi finanţe s-a născut la 24 mai 1913, în comuna Vârvoieşti, judeţul Galaţi, fiul lui Nicolae şi al Ştefanei.
A absolvit Şcoala Comercială Elementară şi Şcoala Comercială Superioară din Galaţi, apoi Academia Comercială din Bucureşti (1932-1936). Urmează Şcoala Militară de Ofiţeri de Cavalerie în Rezervă de la Târgovişte, iar în 1938 întră prin concurs la Banca Naţională a României şi este repartizat la Serviciul Relaţiilor cu Străinătatea – Controlul Importurilor.
În 1942 şi-a dat primul doctorat, în ţară, cu profesorul Victor Slăvescu, apoi este trimis cu o bursă de studii în Germania, la Universitatea din Freiburg, unde obţine cel de-al doilea doctorat (1947). În perioada 1942-1943 obţine o specializare la Institutul Comercial din Berlin. În calitate de consultant pentru Organizaţia Internaţională a Refugiaţilor din Germania a ajutat, teoretico-economic, reconstrucţia Germaniei Federale de după război, organizând Reforma monetară.
Specialist de renume, este invitat şi susţine cursuri de economie politică şi finanţe la Universitatea din Portland, Oregon, SUA (1950-1952). Hotărăşte să nu mai revină în ţară şi lucrează ca cercetător ştiinţific la Biblioteca Congresului SUA din Washington, la Fondul Mondial Internaţional, World Bank, Departamentul de Trezorerie şi Sistemul de Rezerve Federale (1953-1954). Este profesor la Universitatea Niagara, statul New York (1953-1959), apoi profesor, catedra de economie şi finanţe, Universitatea Northeastern din Boston (din 1959 până la pensionare 1986).
Este autorul a numeroase lucrări de specialitate, tratate de economie şi finanţe publicate în română, engleză, franceză, germană, dintre care amintim: „Geldtypen und Geldordnungen. Fundamente für eine Echte Allgemeine Geld und Wirtschaftstheorie” (1949); „Capitalism, socialism or liberalism social” (1957); „Programme de stabilisation économique, financière et sociale pour la France” (1959); „Development of the Capitalism system” (1969); „An End to the Agony of the American Dollar? A Plan for Stable Equilibrium Conditions of the American Monatery System” (1970); „A Reorganization Plan of the International Monetary Fund” (1973); „A Plan for Monatery, Financial, Economic and Social Stabilization for Greece” (1975); „American Capitalism at a Crossroads! Where Do We Go From Here?” (New York, 1976); „A Plan for Monatery, Financial, Economic and Social Stabilization for Italy” (1977); „What is the Alternative for the West?” (1981); „What is the Alternative for the Est?” (1984); „The Future Belongs to a Social Economy of Human Solidarity” (1984); „The Problem of the Values and Value-Judgments” (1984); „Max Weber and Ludwig Wittgenstein Revisited” (1984); „Principia Oeconomica: New and Old Foundations of Economic Analysis” (1986), tradus în limba română, Editura Academiei Române, 1993); „The Est for Independence of Principia Logica. Toward a Third Revolution in Logic” (1989); „Principia Metodologica 1: A Bridge from Economics to all other Natural Sciences. Toward a Methodological Unification of all Sciences” (1989); „Un miracol economic în România este încă posibil” (Galaţi, Editura Porto-Franco, 1992); „Teoria şi practica economică în epoca tranziţiei şi după” (Bucureşti, Editura Fundaţiei România de mâine, 1994) „Testamentul meu ştiinţific către ţară şi neamul românesc” ( Timişoara, Editura Mirton, 1994) ş. a.
După 1990 revine de mai multe ori în România, ţine prelegeri academice la Academia Română, Academia de Studii Economice din Bucureşti şi universităţile din Iaşi, Galaţi, Cluj, Timişoara, Braşov, Sibiu. Elaborează numeroase studii pentru tranziţia României şi Republicii Moldova la economia socială de piaţă, a avut nenumărate întâlniri ştiinţifice cu academicieni, experţi, şi specialişti, preşedinţi de țară, premieri și miniștri, parlamentari, președinți de prefectură și consilii județene…
Pentru activitatea de cercetare excepţională a primit diplome, titluri, distincţii şi premii: Profesor Emerit, Northeastern University, Boston,( 1987); Diploma de onoare acordată de Academia Româno-Americană de Ştiinţe şi Arte, Montreal (1990); Doctor Honoris Causa al Universităţii din Bucureşti (1992), al Universităţii „Al. I. Cuza” din Iaşi (1992) şi al Universităţii „Babeş Bolyai”, Cluj-Napoca (1994).
A fost membru de onoare al Academiei Române (1990); membru al Asociaţiei Economice Americane, al Asociaţiei Canadiene de Economie; al British Economic Royal Society, al Asociaţiei Internaţionale de Istoria Economiei; membru al Academiei Româno-Americane de Ştiinţe şi Arte; preşedintele Comisiei de Experţi Economici pentru statul Massachusetts (1965-1970), iar în 1988, iniţiază înfiinţarea unei comunităţi ştiinţifice mondiale Internaţional Society For Intercomunication of New Ideas (ISINI), al cărui preşedinte este ales şi organizează şapte congrese la Paris, Atena, Londra şi alte mari oraşe ale lumii.
Economist de talie mondială a fost un om profund îndrăgostit de țara natală, de știința și practica economică prin care oamenii să atingă cote înalte de cultură și civilizație. Cunoscându-l și colaborând îndeaproape, prof. dr. Petrea Iosub consemna: „Din ființa și vocea sa calmă, uneori încărcată de argumente de mare forță, convingătoare și așezate într-o ordine logică impecabilă, vibrau istorii și oameni de legendă, iar alteori deschidea parcă uși nevăzute ale prezentului și viitorului… Era omul care fascina interlocutorii și îi transfera aevea în lumi pline de taină.”
Iubirea de țară și neam l-a motivat pe economistul Rugină să analizeze situația economică a României din primul an de după înlăturarea regimului communist și conchide: „economia românească la 1990 nu este pe punct de dezintegrare ci se află în curs de dezvoltare… Deci economia românească de la 1990 era capabilă să împlinească realizarea unui adevărat -Miracol Economic- bazat pe condiții de echilibru general stabil în economie, finanțe și comerț exterior.”
Savantul redactează programul redresării economiei românești pentru realizarea Miracolului Economic și la 18 februarie 1990 trimite scrisori liderilor partidelor politice (Coposu, Cîmpeanu, Cunescu), președintelui Iliescu și premierului Petre Roman. Mai târziu a trimis scrisori președintelui Constantinescu, premierului Ciorbea, liderului politic Ion Diaconescu și altora. Din păcate primește răspuns doar de la Corneliu Coposu din din scrisoarea căruia înțelege limpede starea de dezbinare a partidelor și de indiferență a conducătorilor țării și partidelor în raport cu interesul national.
Economistul Rugină a venit și cu propunerea unui Experiment pentru Realizarea unui Miracol Economic Mai Mic la nivel județean (județul X), conceput în 25 puncte și prezentat în „Teoria și Practica Pentru Tranziția de la Economia de Stat Centralizată la Economia Socială de Piață Funcțională”, în mai 1993, dar și de această data instituțiile la care a bătut i-au închis ușa în nas.
Mai bine de un deceniu a bătut savantul și patriotul A. Rugină cu gându și pașii cărările și palatele războinice ale țării pentru a da o soluție reală de prosperitate și a schimba destinul țării în bine. Somitate certificată de rezultatele obținute prin implicarea în dezvoltarea economiei americane și din alte state, oferă țării natale documente de reală valoare științifică și i se închide ușa în nas, iar MIRACOLUL economic propus a fost o mare ratare. În final, conchide plin de amărăciune: „În zadar m-am chinuit și eu 12 ani ca să aduc în țară o lumină economică nouă care să aducă un miracol economic cum nu a mai fost realizat în nici o altă țară din lume, dar forțe adverse din afară unite cu alte forțe dinlăuntru s-au opus și se opun încă.”
De o mare încărcătură emoțională dar cu deosebită conotație rațională este mărturisirea de credință a românului-american Anghel Rugină cu realizări remarcabile pe plan mondial: „Am încercat pe toate căile… să explic că ceea ce este important în problema guvernării nu este persoana sau partidul ca atare, ci dacă membrii care vor să guverneze dau dovadă că îndeplinesc, printre altele, trei condiții esențiale: 1) Dacă are conștiința de Român în a apăra pământul și drepturile națiunii române în orice condiții; 2) Dacă face dovada că se află în cunoștință de cauză referitor la natura problemelor date de care suferă poporul și la soluția cea mai bună posibilă la acele probleme și 3) Dacă împărtășește legea nescrisă a omeniei, adică îl doare inima și de suferințele celor mulți… când se află la putere și când este în opoziție”. Din păcate, în cei peste 30 de ani de pluripartidism și economie de piață ne-am convins că aceste trei reguli/condiții de bază a unei societăți viabile și prospere lipsesc cu desăvârșire celor care au condus și conduc destinele României.
Vasluiului, academicianul Anghel Rugină i-a oferit o mare parte din sufletul, din timpul şi din ştiinţa sa. Contactat de profesorul doctor Petre Iosub, a venit în judeţul Vaslui de 12 ori, unde s-a întâlnit cu profesorii, elevii, părinţii şi locuitorii din această urbe. Fostul Liceu industrial nr. 2, se numeşte astăzi Colegiul Economic „Anghel Rugină” şi i-a conferit savantului titlul de Profesor de Onoare al Colegiului, iar Primăria Vaslui l-a declarat Cetăţean de Onoare al municipiului Vaslui.
Remarcabilul economist a plecat la cele veşnice la 15 decembrie 2008, în Boston, Statele Unite ale Americii, la vârsta de 95 de ani. În urma unor dispute între moştenitori, Academia Română a adus în România urna cu cenuşa savantului şi i s-a făcut înmormântarea cu onoruri militare şi slujbă ortodoxă la Cimitirul Bellu Militar din București pe data de 21 ianuarie 2009. În aceeași zi Banca Națională a României a organizat simpozionul „Anghel Rugină – in memoriam”.

Bibliografie:
Anghel Rugină – Un „Miracol Economic” în România este posibil!”, Galați, Editura Porti-Franco, 1992
Anghel Rugină, Petre Iosub – Centenar Anghel Rugină: Corespondență, Vaslui, 2013 (coord. volum- Vasilica Grigoraș)
Petre Iosub, Lidia Zărnescu, Vasilica Grigoraș – Anghel Rugină: Omul și savantul, Vaslui, 2010