Vasilica GRIGORAȘ: Senryu

Concurs lunar de senryu, iunie 2022. Tema: Lumea basmelor.
Mențiune la total puncte și locul trei cu primul poem.
X
trăim ca-n basme –
de la o vreme-n țară
„Hoțu împărat”
X
multe fete azi –
„Albă ca zăpada”
cu pitici pe creier
X
nicio poveste –
„Omul sărac și zmeii”
purul adevăr

Vasilica GRIGORAȘ: Haiku; Corneliu Traian ATANASIU: Comentariu

În săptămâna 20-26 iunie, pe site-ul AUTORI DE HAIKU DIN ROMÂNIA, la rubrica „Haiku-ul zilei” au fost desemnate poeme scrise de mine. Deosebit de onorată. Sincere mulțumiri maestrului Corneliu Traian Atanasiu.
Haiku-ul zilei – 20 iunie 2022 luni
primele știri –
două vrăbiuțe-n zori
toacă liniștea
Vasilica Grigoraș
Haiku-ul zilei – 21 iunie 2022 marți
război iminent –
vecina mai tânără
încurcând ițele
Vasilica Grigoraș
Haiku-ul zilei – 22 iunie 2022 miercuri
macazul schimbat –
păpușari trași pe sfoară
de-ale lor păpuși
Vasilica Grigoraș
Haiku-ul zilei – 23 iunie 2022 joi
ajun de Crăciun –
Moșul ispitit
de poale în brâu
Vasilica Grigoraș
C.T. Atanasiu: Care este marca haiku-ului? Stilul său remarcat imediat de cititorul versat? Limbajul folosit, altul decît cel retoric. Cel aluziv. Aparent sînt evocate pregătirile pentru sărbătoarea Crăciunului. Cu Moșul de față. Tentat de mirosul plăcintei preparate de gospodină.
Toate bune și clare. Dar ispita cea mare e alta. Moșul care asistă la preparative își poate pierde prea lesne majuscula și ținta ispitei.
De fapt, folosind limbajul aluziv, haiku-ul nu spune ce spune. Sau dacă o spune, o face ca să sugereze cu totul altceva.
Haiku-ul zilei – 24 iunie 2022 vineri
armonii de april –
lalelele degrade
edilii în dungi
Vasilica Grigoraș
Haiku-ul zilei – 25 iunie 2022
concediu altfel –
cerul și marea în
ochii pruncului
Vasilica Grigoraș
C.T.Atanasiu: Sintagma cu care începe poemul este una vehiculată de mai multă vreme sub forma „școala altfel”. Pentru elevi ea vrea să spună că se poate face „școală” și într-un mod mai atractiv. Aici însă ea face doar o aluzie glumeață la faptul că de data asta familia care s-a lărgit o să stea acasă.
În compensație însă, celor doi părinți li se oferă o lume nouă – cerul și marea – aflată „în ochii pruncului”.
Totul este simplu și nu trebuie să faci presupuneri de unul singur. Autorul ți le oferă montate inteligent în țesătura aluzivă.
Haiku-ul zilei – 26 iunie 2022
balul bobocilor –
pe rochia decoltată
ochiul boului
Vasilica Grigoraș

Vasilica Grigoraș: Haiku; Corneliu Traian Atanasiu: Comentariu

Încă o pană iscusită

cireși în floare –
mama cărând stelele
cu cobilița

Valoarea unui haiku este cu atît mai mare cu cît reușește să te transporte simultan și într-o anume situație reală, și într-o atmosferă spirituală. E primăvară și toate treburile se accelerează. Mama se scoală înainte să se lumineze și în timp ce aduce apă de la fîntînă, în gălețile de pe cobiliță se oglindesc încă stelele. Zorul împrimăvărării face ca mama să devină un factor care pare să intervină și în mai rapidă creștere a zilei. Aducînd apa de la fîntînă ea evacuează și stelele nopții adormite încă pe cer.
Nu am lăudat acest poem pentru că are kigo (și are), nu l-am denigrat pentru că e vorba în el despre o mamă. Îl laud pentru că îmi place și înțeleg să scot în evidență pentru ce îl prețuiesc ca să sensibilizez și pe alții la ceea ce mi se pare valoros în el. Mama este din păcate un clișeu, dar autorul îl folosește fără să cedeze unor poncife facile, unor dulcegării lacrimogene. Știe să nu cadă în capacana lor și face din ea un fel de atlet cosmic care, cu hărnicia unei mame veritabile, vrea să învîrtă mai repede roata ruginită care mărește cu prea mare încetineală ziua. Ziua care acum este prea scurtă pentru cîte are de făcut. Imaginea stelelor oglindite în gălețile duse de mamă pe cobiliță este fabuloasă dacă acceptăm paradoxul: ea vrea să scurteze noaptea, să facă ziuă mai devreme. În dorința ei, apa e un fleac, ea cară stele pentru a scăpa de ele.
Și pentru mine a lăuda poemul spunînd că are kigo mi se pare o bagatelă față de a consemna faptul că are paradox și împletește realul muncii cotidiene cu fabulosul basmului.
A citi un haiku și a te pronunța asupra lui este o chestiune delicată. În primul rînd nu poți proceda expeditiv și rudimentar ca și cum ai avea de tranșat o evaluare urgentă sau un conflict supărător. Chestiunea e dificilă și ingrată și îți impune să-ți asumi o viziune generoasă și să uzezi de mijloace rafinate.
Cînd a început să mă preocupe haiku-ul, am observat suficiența satisfăcută cu care autorii mai vechi și mai vocali puneau ștampile prin care validaau sau invalidau poemele folosind formula răsuflată are/n-are. Fără nicio altă nuanțare, poemele erau declarate haiku pentru că aveau 5-7-5 silabe, kigo, kireji, cîteva valori cu nume (neapărat) japonez și erau repudiate pentru că nu aveau aceste cîteva trăsături. Nimeni nu avea vreo tresărire în a remarca o nuanță a compoziței, a felului în care sînt puse față-n față imaginile și se împletesc aluziile, a magiei prin care realitate banală se torcea în fire spirituale. Nimeni nu accepta că a comenta un poem, lăudîndu-l sau blamîndu-l, înseamnă a avea capacitatea de a sesiza cu sensibilitate și subtilitate resorturile specifice ale acelui poem și nu ale tuturor. Nimeni nu avea răbdarea de a constata că cele mai multe dintre poeme se află undeva între cele care pot fi considerate sau nu haiku și că acolo, în acest interval larg, este locul cel mai prolific și mai valoros al schimbărilor care fac acest poem mai viabil și mai însuflețit.
Mă bucur că autoarea a descris amănunțit circumstanțele intime ale faptelor de la care a plecat în poem. Este clar că ele sînt surprinse în poem, dar omisiunile și stilizarea expresiei fac ca un cititor care nu le cunoaște să poată da totuși poemului un înțeles generos și profund. Acum, știind de faptul că apa era cărată pentru udatul grădinii, mă gîndesc că stelele oglindite în apă erau și ele un adaos ceresc care înlesnea creșterea răsadurilor și le direcționa către înalt.

Vasilica Grigoraș – LEBĂDA ȘI MATELOTUL

Ar putea fi o imagine cu corp de apă şi natură

M-adâncesc în versul drag,
Neliniștea mi-astâmpăr,
Libertatea mi-o atrag,
Călător să mă descopăr.

Lebedă dansând pe ape line,
Sirenă în albastre mări,
În zborurile-ntinse și senine
Admir nemărginite zări.

Cu aura unui adevărat complot
M-avânt cu grație spre larg,
Observ în depărtare bravul matelot
Ce-și leagă dorul de-un catarg.

Am luat atunci ocheanul
Și încrezătoare m-am uitat
Să-l simt aproape pe oșteanul,
Pe care adesea l-am visat.

Nu m-a uimit prea mult
Căci doru-n cioburi vii
Venea spre mine în tumult
De fărâme, zeci de mii.

Tu ești pribeag pe mare,
Eu ispită-ți sunt adesea,
Îmbătați de-o blândă boare
În îmbrățișarea ca mătasea.

Vasilica Grigoraș – „Uniți prin credință pentru viitor!”, Conferința a IV-a, ASCIOR (24–26 iunie 2022, Buzău)

Observăm în titlul acestei Conferințe Naționale un „corpus vivendi” al existenței umane format din trei piloni de rezistență legați intim: „uniți”, „credință” și „viitor”. O temă, nu numai deosebit de inspirată și interesantă, ci și de o necesitate covârșitoare. Suntem contemporanii unor vremuri tulburi și neliniști zguduitoare. Privind cu simțul realității tabloul lumii de azi ne înfricoșăm. Imaginea mentală a stării actuale este asemănătoare aceleia din filmul Păsările (1963), regizat de marele regizor Alfred Hitchcock. Un haos generalizat, în care omul s-a înstrăinat, cu bună știință, de el însuși și de semenii săi. Scara sa de valori are o structură mercantilă, valoarea supremă fiind banul. Îndepărtarea de valorile creștine strămoșești și apariția unor religii seculare au dat naștere la noi forme de război clinic și psihologic, instrumentat cu abilitate de mass-media finanțată de magnații lumii. Știrile cu informații despre lucruri, întâmplări și fapte ne atacă, ne lovesc continuu din toate părțile și au un efect nimicitor asupra fizicului, psihicului și sufletului omului.

Prin modul de a fi și a se comporta al oamenilor se transmit energii negative în univers, Creație Divină. Suntem atenționați că am luat-o pe un drum greșit prin fenomene naturale extreme: cataclisme și catastrofe, cutremure devastatoare, uragane, taifunuri, inundații, manifestări ale încălzirii globale și fenomene sociale – războaie, sărăcie, boli fără tămăduire… Deosebit de grei pentru omenire au fost ultimii doi ani bântuiți de pandemia de Coronavirus (COVID-19) care s-a instalat pe întregul glob, fără a se ști ceva cert despre acest virus. De peste o sută de zile, lumea e zguduită de nedreptul și devastatorul război al lui Putin împotriva Ucrainei, țară soră întru neam și credință cu Rusia.

În câteva cuvinte, acesta este prezentul. Pentru a schimba ceva trebuie să privim spre VIITOR. Viitorul se construiește și, ca orice zidire pe care ne-o dorim trainică, foarte importantă este temelia acesteia. Trebuie ales materialul cel mai rezistent pentru o construcție ziditoare și sfințitoare spre mântuirea fiecăruia dintre noi și a întregii omeniri. Împlinirea acestui ideal nu poate avea loc decât prin CREDINȚĂ. Doar astfel putem descoperi „Calea, Adevărul și Viața” spre desăvârșirea noastră în vederea mântuirii. Este un urcuș, nu ușor, ci un adevărat război duhovnicesc. Învingători sunt aceia care îl iubesc pe Dumnezeul cel viu și înviat.

Să privim înlăuntrul nostru, să șlefuim lutul din noi și să ne îngrijim de sămânța sădită în interiorul nostru. Este o necesitate capitală, vitală să înțelegem că „Extra ecclesiam nulla salus” („În afară de biserică nu este mântuire”), așa cum este menționat în scrierile lui Origen și ale lui Ciprian de Cartagina.

Scopul vieții creștine este întărirea lăuntrică, îndreptarea cu toată puterea râvnei spre lucrarea de înzdrăvenire de sine, curățire de patimi și de întinăciune spre dezrobirea de puterile păcatelor. Este nevoie de atenție sporită, osteneală și timp pentru a învăța să nu ne mai comportăm ca niște robi ai răului. Prin lucrare lăuntrică încolțește sămânța dorului de Dumnezeu și dorința de a viețui în prezența lui, dar pe această poartă deschisă către divinitate se poate ajunge prin limpezirea și luminarea minții și sufletului pentru că: „Sacrul este un element consubstanțial condiției umane.” (Nicu Gavriluță în cartea „Homo magicus”).

Nu ne putem uni cu Dumnezeu dacă nu ne unim cu semenii întru IUBIRE. Acest lucru este o condiție „sine qua non” pentru împlinirea acestui ideal. Este un proces îndelungat, dar atunci când conștientizăm și ne dorim UNIREA întru iubire și credință, suntem pe drumul cel bun. Chiar dacă apar și piedici, încercări trebuie să fim stăruitori în efortul nostru spre atingerea țelului.

Un rol important în acest proces îl ocupă educația creștină timpurie și permanentă în familie, școală, biserică și societatea civilă. În acest scop, un rol important îl au organizațiile, asociațiile, fundațiile, în rândul cărora se înscrie la loc de cinste ASCIOR (Asociația pentru Civilizația Ortodoxă). Apreciind activitatea asociației, îl felicităm sincer pe președintele fondator, ing. Nicolae Mușat, pe întregul colectiv de conducere și pe colaboratori. Nucleul ASCIOR născut pe meleaguri buzoiene, prin implicarea și devotamentul conducerii și membrilor săi, a devenit o organizație internațională, adresându-se unui segment larg de public. Aprecierea noastră a sporit, observând că un instrument, o pârghie de folos acestei activități este sporirea credinței prin promovarea culturii. „Cultura ajunge să fie un rafinat și respectabil mijlocitor între noi și Dumnezeu”, ne spune prof. univ. dr. Nicu Gavriluță, iar scriitorul, eseistul, estetician și istoric al artei, Andrei Pleșu scria că „există un «dincolo de cultură» care trebuie plasat la nivelul sacrului.” Prin antrenarea tinerilor în activitatea asociației, munca acestora va rodi fructe dulci la vremea potrivită.

Așadar, în ciuda a tot ceea ce se întâmplă astăzi rău și urât în lume, dorim din tot sufletul să păstrăm o atitudine pozitivă și să luptăm uniți doar cu arma și scutul iubirii și credinței. Atât timp cât vom proceda astfel, nu vom pieri, ci nădăjduim într-un viitor binecuvântat de bunul Dumnezeu.

M-am născut pe meleaguri buzoiene, permanent cu gândul bun alături de ASCIOR Vă îndemn, dragi participanți la Conferința a IV-a (reprogramată în 24–26 iunie 2022, în Sala Mare a Consiliului Județean Buzău) și nu numai, să întreprindem tot ceea ce depinde de noi pentru a merge „UNIȚI PRIN CREDINȚĂ PENTRU VIITOR”, SPRE TĂRÂMUL VEȘNICIEI. „Ceea ce nu știm noi/ este faptul că mergem/ spre judecată și răscumpărare/ împreună cu neamul/ din care ne-am născut./ Purtând cu smerenie/ sfânta desagă a strămoșilor/ cu seva rugăciunii aprinse/ către Păstorul lumii,/ Împăciuitorul tuturor/ descoperim izvoarele limpezi/ ale unei vieți binecuvântate/ cu miros de mir sfințitor./ Cereasca noastră armă și scut/ să ne fie crucea dată pe Golgota/ spre povață și biruință./ Nedespărțiți și în toate uniți/ prin smirna limbii române/ semănăm lumină și adevăr/ până dincolo de marginile pământului./ De aici pornim cu nădejde/ spre tărâmul veșniciei/ îmbrăcaţi în veşmântul mântuirii.”

Doamne ajută-ne!

Vasilica Grigoraș: DOR DE LUCEAFĂR

Ar putea fi o imagine cu 1 persoană

Într-o noapte feerică de cireșar
din rebele vremuri,
Astrul veșnic tânăr
S-a înălțat mult prea devreme
într-o lume cu stele
și-odihnește în pace
de-a dreapta Cuvântului.

Steaua zorilor,
Luceafăr viu
și-a sădit nemurirea
întru Înviere
în constelația seminției.

În străvechiul Parnas,
melodios și fluent,
rourat de lacrimile
din iubire a neamului
luminează cerul poeziei.

Stihurile revărsate
în palma fântânii adânci
din pădurea verde și înaltă
a inimii românului
ne-ating tainic
cu razele lui Apollo.

Tei nemuritor
înrădăcinat în glia strămoșească
ninge falnic
cu petale din nectarul
fiorului liric înflorit
și furișat cu noimă
în sânul sfânt al poetului,
din care răsar fără-ncetare
candele aprinse.

Lumină maiestuoasă,
străluce pecete
a limbii române,
îngerii zboară,
sună deslușit în surle
însuflețind tainic
peste secole
ecoul , serafic
al Blândului Emin.

Vasilica Grigoraș: Cu drag și dor de UMOR, din nou la Vaslui

fest umor vaslui 2022

Dintotdeauna, cu bune și cu multe mai puțin bune, românul nu renunță la a „face haz de necaz”. Dacă nu mă credeți pe mine, cu siguranță renumitul autor de literatură umoristică, George Zarafu, vă va convinge prin dedicația scrisă pe cartea Antologia epigramei politice donată Bibliotecii Județene Vaslui: „Chiar cînd vremurile buimace/ Ne-au lovit cu spini și ace,/ Am păstrat în România:/ Zîmbetul și OMENIA!” (28 XII 1994).

Festivalul bienal de umor de la Vaslui a depășit vârsta de jumătate de veac (prima ediție, 1970). La toate edițiile au participat umoriști, epigramiști de prestigiu ai neamul românesc, care au lăsat însemne vii în colecțiile bibliotecii prin donarea propriilor cărți cu autograf și dedicație. Îmi face plăcere deosebită să reamintesc câteva din aceste însemnări: Alexandru Clenciu – Eu și restul lumii, dueluri epigramatice: „Pentru Biblioteca umorului al cărui profil mă face să zâmbesc, cu deosebită apreciere să „crească și să înflorească”, spre bucuria noastră a tuturor” (19 mai 1975); Andi Andrieș – Interludiu, teatru: „Bibliotecii umorului din Vaslui – cu toate bunele sentimente ale unui dramaturg care nu vrea să scrie serios fără să uite că fără zâmbet trăim sterp” (10 septembrie 1976); Ștefan Cazimir – Caragiale – univers comic: „Pentru cititorii Bibliotecii Județene Vaslui, orașul care a devenit capitala umorului românesc. Cu toată simpatia” (30 IX 1978); Tudor Popescu – Paradis de ocazie, Teatru: „Cu drag cititorilor din Vaslui, locuitori ai paradisului umorului românesc.” (1982); Valentin Silvestru – Arta îmbrobodirii, Schițe vesele, satirice și de alte feluri: „Bibliotecii din Vaslui împreună cu o părticică din sufletul meu de vasluian” (sept. 1992); Nicolae Nicolae – În treacăt, Epigrame și pamflete asortate cu tablete: „ Festivalului de umor de la Vaslui, ce poartă numele celui mai mare umorist român al tuturor timpurilor – Constantin Tănase – este o manifestare de cel mai mare calibru în domeniu, cu acest prilej, aș produce un cât de mic zâmbet cu cartea mea În treacăt și pe care o donez bibliotecii județene «Nicolae Milescu Spătarul».” (oct. 1998); Bogdan Ulmu – Gastronomice…: à la Păstorel!: „Bogdan Ulmu oferă Bibliotecii Județene Vaslui, glume (gastronomice –à la Păstorel), dorind bibliotecarelor și cititorilor «poftă bună»” (oct. 1998); Vasile Largo – Un bob zăbavă, versuri: „Cu umor spre viitor! Pentru dragii cititori ai Bibliotecii Județene «Nicolae Milescu Spătarul»” (27.09.2002)

Biblioteca de literatură umoristică de la Vaslui este unică în peisajul instituțiilor de cultură din țară. Ea se îmbogățește an de an prin donațiile participanților la concursul Festivalului. Importante și interesante pentru viitorime sunt aceste cărți și însemnările lor ideografice, deoarece oricine le citește poate aprecia justa calitate și importanța acestor manifestări culturale și literare.

Și anul acesta, 2022, între 11–18 septembrie, la Vaslui va avea loc Festivalul Internațional de Umor „Constantin Tănase”, ediția a XXVII-a. Pe lângă multe alte activități coordonate și desfășurate de Biblioteca Județeană „Nicolae Milescu Spătarul” se află și Concursul de literatură satirico-umoristică, care se va desfășura și anul acesta pe două secțiuni: literatură satirico-umoristică și salonul de carte umoristică.

Stimați și dragi autori de literatură umoristică, invitați-vă „muzele” la un parteneriat onest pentru crearea unor texte umoristice inspirate și de certă valoare pentru participarea la concursul festivalului și obținerea de premii.

Nu uitați, la Vaslui, toamna se numără „bobocii” (premiații) acestui concurs. Sănătate, inspirație debordantă și spor cu nemiluita la scris!

Nu uitați că la sărbătoarea decernării premiilor veți putea degusta și elixir din „Tărâmul vinurilor” (Huși): Zghihară, Busuioacă de Bohotin, Fetească albă ori neagră.

Așadar, „La muncă, fii ai muzelor! Premiul nu-i mare, dar nici gloria nu-i mică”, vă spune directorul Bibliotecii Județene, prof. Gelu Voicu Bichineț.

Regulamentul Concursului de literatură satirico-umoristică

Regulament_concurs 2022

Dă clic pentru a accesa Regulament_concurs-2022.pdf

Vasilica Grigoraș: „PRIETENIA” PRIN GIMNASTICĂ ȘI DANS

Ar putea fi o imagine cu text

„Prietenia este egalitate armonioasă.” (Pitagora)

„Cetatea” de suflet a lui Ștefan cel Mare, minunatul oraș moldav, Vaslui se mândrește cu o istorie bogată în faptele eroice ale neamului. În urma victoriei moldovenilor împotriva turcilor din anul 1475, conducătorul de oști și domnitorul Ștefan cel Mare rostea la vremea respectivă: „Noi, cei rămași, vom ridica iar la lumină și belșug casele și holdele pustiite, iar copiii copiilor noștri vor pomeni în veac această slăvită a noastră biruință din leatul 6983.”
De atunci, urmașii măritului și sfințitului voievod cinstesc și zidesc în continuare viața în aceste locuri. Dacă în fața dușmanilor sunt aprigi luptători, în fața prietenilor sunt respectuoși, mărinimoși și ospitalieri. Un exemplu concludent în acest ultim sens, este Festivalul-Concurs Internațional de Gimnastică și Dans „PRIETENIA” inițiat ȋn anul 1985 de profesoara de educație fizică și sport, Elena Anușca-Doglan, cu reale calități în profesia sa și cu mare dragoste pentru copii, ajungând anul acesta la ediția a XXXVIII-a. Cu siguranță distinsul dascăl, cetățean de onoare al Vasluiului știa că e minunat: „Să citim și să dansăm; aceste două distracții nu vor face niciodată rău lumii.” (Voltaire), și faptul că a dansa înseamnă a învăța să te împrietenești cu tine și cu semenii, deoarece „Prietenia îndoiește bucuriile și înjumătățește necazurile.” (Francis Bacon)
În decursul anilor, Festivalul-concurs a avut o evoluție ascendentă atât cantitativ cât și calitativ. La prima ediție au participat 185 de copii, iar de la un an la altul numărul acestora a crescut exponențial. La început a fost un concurs județean care a evoluat treptat la unul regional, apoi național și internațional pentru copii (de la preșcolari la liceeni), ceea ce dovedește limpede că de la început a avut o temelie trainică și piloni de rezistență în timp, indiferent de intemperiile vremii și vremurilor.
După ultimii doi ani de derută generalizată, de durere și suferință provocate de pandemia de CORONAVIRUS răspândită în întreaga lume, Vasluiul devenit de 38 de ani, la început de iunie „capitala” dansului pentru copii şi adolescenţi se bucură să aibă din nou oaspeți dragi. Inițiatoarea Festivalului mărturisește: „În toți acești ani, împreună am crescut un „copil” mândru și frumos, generic numit Festivalul-Concurs Internaţional de Gimnastică şi Dans ,,Prietenia”, unde mii de participanți de pe întreg mapamondul s-au întâlnit (direct, indirect) şi şi-au etalat calităţile, şi-au făcut noi prieteni, s-au bucurat de tot ce este mai frumos în jur.”
În perioada 6-12 iunie 2022, Festivalul ,,Prietenia” va reuni la secţiunile participare directă și online, ansambluri și formații coregrafice din Bulgaria, Cipru, Italia, Malta, Republica Moldova, Spania, Ucraina, Ungaria şi România.
Sub deviza „Dansul uneşte oamenii”, vor concura peste 2.500 de copii şi adolescenţi, așteptați cu mare nerăbdare și iubire, cu aleasă prețuire și considerație pentru talentul lor. Atât organizatorii, colaboratorii, cât și participanții știu că „Profunzimea prieteniei nu depinde de distanță.” (Rabindranath Tagore), de aceea petrec împreună câteva zile de neuitat cu dorința de a statornici PRIETENIA cu sinceritate, generozitate și fair-play pentru mult timp de acum înainte.
Entuziasmul organizării și participării s-a manifestat permanent cu aceeași prospețime de la prima ediție până la cea din acest an. Festivalul a atins nivelul de performanță al celor mai bune din Europa, printre punctele tari putând fi enumerate: 1. ședința tehnică, 2. deschiderea festivalului cu „Parada concurenților” (paradă care etalează pe traseul stabilit frumusețea echipelor participante), 3. „Gala Laureaților” (momente grandioase, deosebit de impresionante și aplaudate de spectatori), 4. numărul mare și diversificat al coregrafiilor prezentate în concurs depășind cu mult o sută, atingând la unele ediții cifra de 140.
Datorită numărului foarte mare de doritori de a participa la festival, prin Casa de Cultură Vaslui, s-a inițiat în urmă cu 27 de ani Festivalul de Gimnastică și Dans „Ritmurile Tinereții”, la care numărul participanților a trecut de 3.000 și pe care Palatul Copiilor Vaslui îl consideră ca fază județeană de la care se califică pentru „PRIETENIA”, cu prioritate ansamblurile și formațiile clasate pe locul I la dansuri populare. Tot din dorința de a oferi cât mai multe, frumoase și sănătoase oportunități de petrecere a timpului liber și a crește calitatea coregrafiilor, s-au mai inițiat două concursuri județene: Concursul de Gimnastică și Dans „Speranța” – pentru grădinițe și clasele primare, la care participă mii de copii, iar pentru o scurtă perioadă de timp (4 ani), s-a derulat încă un concurs județean de gimnastică și dans „Miniritm” – pentru învățământul primar. În organizarea acestor concursuri, Palatul Copiilor s-a implicat ajutând la elaborarea regulamentului, asigurând asistență de specialitate (juriul), formând cadrele didactice pentru organizarea unei astfel de competiții spectacol.
Din anul 1995, Festivalul-Concurs Internațional de Gimnastică și Dans „Prietenia” Vaslui a promovat sub patronajul Ministerului Educației, și nu întâmplător, ci în urma vizitei unor inspectori din Ministerul Educației care s-au convins la fața locului că este valoros ceea ce se organizează la Vaslui. În consecință, au fost incluse la fiecare ediție diverse activități în parteneriat cu Casa Corpului Didactic și Inspectoratul Școlar Județean Vaslui: cursuri de formare pentru cadrele didactice participante la festival (ex: „Managementul timpului liber”, „Inițiere în dans pentru concursuri și serbări școlare”, „Părinții, principalii parteneri în educația copiilor”, „Dezvoltarea competenţelor de evaluare ale cadrelor didactice din învățământul preuniversitar pentru concursurile extrașcolare de gimnastică și dans”, expoziții, simpozioane internaționale, lansări de carte etc). S-a editat un volum cu lucrările simpozionului internațional „Promovarea valorilor culturale românești în contextul globalizării”, simpozion care s-a bucurat de o largă audiență în rândul românilor de pretutindeni, care au trimis lucrări foarte valoroase. S-a fondat revista de nivel național „Fii activ, fii performant”, agreată de Federatia Română Sportul Pentru Toți și pe care, coordonatorii doresc s-o introducă sub patronajul Ministerului Educației. S-a creat o arhivă video a Festivalului-Concurs Internațional de Gimnastică și Dans „Prietenia” Vaslui, cu peste 60 de DVD-uri.
Din anul 2010 s-a inițiat o secțiune a festivalului-concurs „Prietenia” cu participare indirectă/ prin corespondență/ CD-uri/ internet (link-uri). Ca urmare a acestei inițiative, numele Vasluiului prin festivalul „PRIETENIA” a ajuns pe toate meridianele globului, primind aprecieri meritorii, schimbând idei și experiențe cu specialiști, persoane interesate de astfel de activități pentru copii din: Australia, Nouă Zeelandă, SUA, Spania, Franța, Africa de Sud,Venezuela, Cehia, Cipru, Lituania, Rusia, Ungaria, Ucraina, Republica Moldova, Bulgaria, Grecia, Italia, Malta, Turcia, Germania etc.
Spațiul de concurs pus la dispoziția concurenților a fost întotdeauna corespunzător: 10/10m și de cel mai bun nivel la Casa de Cultură „Constantin Tănase” Vaslui, Teatrul de Vară Vaslui, Sala Polivalentă a Municipiului Vaslui. Primăria Municipiului Vaslui s-a implicat permanent în asigurarea asistenţei medicale, liniştii și ordinii publice și P.S.I., a susținut cheltuielile cu spațiul de concurs, sonorizarea, decorul scenei (aranjamente florale, bannere, pancarde), coşuri și buchete de flori pentru toate formaţiile etc. Instituțiile partenere au asigurat intrarea liberă la muzeu, voluntarii au fost ghizi, translatori pentru concurenți, au ajutat la formarea coloanei și deplasarea pentru paradă. În concluzie, întotdeauna a fost o foarte bună organizare, ridicând continuu calitatea festivalului. Pe parcursul celor 38 de ani, în condițiile unor vremuri zbuciumate și tot mai nefavorabile actului de cultură, Festivalul a fost susținut și încurajat să continue acest demers frumos și util copiilor și adolescenților, și nu numai lor, de instituții naționale: Ministerul Educaţiei, Federaţia Română Sportul Pentru Toţi și de mai multe instituții locale: Primăria Municipiului Vaslui, Consiliul Local, Inspectoratul Şcolar Judeţean, Casa Corpului Didactic, Consiliul Judeţean, Prefectura, Direcţia Judeţeană Pentru Sport şi Tineret, Asociaţia Judeţeană Sportul Pentru Toţi, Asociația „Europ Art 2008”, Grădinițe/ Școli/ Licee din Vaslui, Teatrul de Vară, Casa de Cultură „Constantin Tănase”, Sala Sporturilor, Muzeul Judeţean „Ştefan cel Mare”, Biblioteca Județeană „Nicolae Milescu Spătarul”, Centrul Județean de Conservare și Valorificare a Tradiției și Creației Populare, Direcţia de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului, Spitalul Judeţean, Ambulanţa, Poliţia, Jandarmeria, Pompieri, „PixelArt”, „Deliciosul”, „Textor”. S-au implicat cu multă dăruire și iubire un număr considerabil de voluntari (elevi, părinţi, studenţi, educatori, învăţători, profesori, medici, ingineri, economişti etc).
Aprecierile participanților la acest eveniment de anvergură au fost consemnate în Cartea de Onoare a Festivalului, pentru că „verba volant, scripta manent” – „vorbele zboară, scrisul rămâne” (proverb latin) și ar fi mare păcat să nu afle generațiile viitoare că, fără lipsă de modestie, Festivalul-Concurs Internațional de Gimnastică și Dans „Prietenia” Vaslui și-a obținut cu brio locul printre primele la nivel european, dovedind că „Dansul este un poem în care fiecare mișcare este un cuvânt”. (Mata Hari) Și întotdeauna, dansul și cuvântul zidesc o viață bună și frumoasă.
Festivalul-Concurs Internaţional de Gimnastică şi Dans „Prietenia” Vaslui are și un Imn, intitulat „FACEŢI CA NOI”. „Mare bucurie, mare/ Acum când ne întâlnim/ Suntem gaşca cea mai tare/ Şi la festival venim./ Vreun necaz sau supărare/ Noi nu avem niciodată/ Suntem gaşca cea mai tare/ Şi mereu o facem lată.” Refren: „Faceţi ca noi dacă se poate/ Cât sunteţi tineri şi iubiţi,/ Haideţi în gaşca cea mai tare,/ Aici sunt oameni fericiţi./ Faceţi ca noi dacă se poate/ Şi veţi vedea că nu-i banal/ Haideţi în gaşca cea mai tare/ Hai la Vaslui la festival!” Refren… „La Vaslui muncim cu exigenţă/ Şi entuziasm mare de tot/ Şi-uite-aşa cu mare experienţă/ Suntem la ediţia 38/ Ne bucurăm de tinereţe/ De tot ce-n viaţă are rost,/ De zâmbete ascunse-n feţe/ Şi prietenii cum n-au mai fost.” Refren… „Nu e mai mare bucurie/ Ca şi acum când ne-ntâlnim/ Munca noastră toată lumea-o ştie/ Dar cu voi astăzi o-mpărtăşim.” Refren… „Întâlnirea dar şi despărţirea/ O trăim în fiecare an/ Nu uitaţi că la Vaslui v-aşteaptă/ Al ,,Prieteniei” Festival./ Şi acum după atâta trudă/ Plecăm acasă fericiţi./ Dar vă promitem că la anul/ Tot la festival voi ne găsiţi.” (Versuri adaptate de prof. Luminiţa Vîrlan, după melodia GAŞCA.)
Nu în ultimul rând, demn de remarcat este și faptul că ținând seamă de situația specială în care se află Ucraina de mai bine de 100 de zile din cauza războiului inuman declanșat de Putin asupra acestei țări, apreciind și prețuind participarea a două echipe ucrainiene la Festival, în semn de prietenie adevărată și iubire frățească, profesoara Elena Anușca-Doglan a inițiat o colectă de produse neperisabile, ȋmbrăcăminte, ȋncălţăminte, cărucioare pentru copii și cărți care vor fi oferite delegațiilor participante și celor apropiați acestora.
Sincere felicitări organizatorilor, coordonatorilor, colaboratorilor, juriului, părinţilor, voluntarilor și tuturor participanților la Festivalul-Concurs de la Vaslui, minunat intitulat „PRIETENIA” și REVEDERE cu bine în anul 2023!

Ar putea fi o imagine cu 1 persoană