Angelica Ioanovici: Primăvara târziu

Primăvara târziu

 

Am întâlnit primăvara târziu,
Era agățată-ntr-o doină de seară,
Într-un solo aprins de vioară,
S-a întâmplat s-o zăresc și s-o știu.

 

Îmi vorbeai într-un fel paternal,
Spre căldură era un îndemn
Și lumina trezită solemn,
Ne zâmbea printre foi de jurnal.

 

Dar acum când zadarnic mai scriu
Amănunte trecute prin filtru,
Ignorând judecăți de arbitru,
Primăvara revine târziu.

 

Angelica Ioanovici