Cristian Ţîrlea: Poesis (franco-roumain)

DEPARTE DE OCHI
aproape de inimă
Nu te vei mai duce dincolo de mări!
Vei rămâne aici, lângă mine, fără căutări!
Nu voi mai trăi singur, cu frică,
la cheremul unei proaste, moartea, ce nesuferită!

 

Vom pleca-mpreună data viitoare.
Nu vei mai avea dreptul să te-ndepărtezi de mine!

 

Te iubesc şi te vreau, ca femeie şi amantă!
Ascultă, îţi spun! Nu fi recalcitrantă!
Sunt macho, poate, dar te iubesc atât,
că pe balanţă, te egalează numai mama.

 

Te gândeşti la mine, sper, şi mă numeşti ’’puiul meu’’.
La întoarcerea ta, draga mea, vei revedea un nebun.
Un nebun din dragoste, fără îndoială, n-aş zice mai mult.
Nu te-ndepărta, dulcea mea, fără tine sunt confuz!

 

LOIN DES YEUX
près du cœur-

 

Tu n’iras plus au-delà de mers!
Tu resteras là, à côté de moi, pépère!
Je n’vivrai plus tout seul, avec l’angoisse,
à la merci d’une conne, la mort, quelle pétasse!

 

On partira ensemble la prochaine fois.
Tu n’auras plus le droit de t’éloigner de moi!

 

Je t’aime et je te veux, comme femme et amante!
Écoute, je te dis! Sois pas récalcitrante!
Je suis macho, peut-être, mais je t’aime tant,
que, sur la balance, t’égale que maman.

 

Tu penses à moi, j’espère, et tu m’appelles: “mon chou.”
A ton retour, ma chère, tu reverras un fou.
Un fou d’amour, sans doute, je n’en dirais pas plus.
T’éloigne pas, ma douce, sans toi je suis confus!

 

ÎNTREVEDERE

Stau și cochetez cu ea.
Ne spunem ofurile reciproc.
Al ei?
Hm!
Simplu:
Vrea să vină iarna.
Al meu?
Îi spun că iubesc.
Ea stă cu gura deschisă,
pleoștită și imobilă.
Nu-nțelege sau nu vrea să-nțeleagă?
Caut să-i explic:
măi, uite-așa, așa și pe dincolo.
Ea…nimic.

Oare așa sunt toate sobele sau a mea este, puțin, îndărătnică?

 

ENTREVUE

Je suis là et je coquète avec lui.
Nous nous disons les problèmes réciproquement.

Le sien?
Hm!
Simple…
Désire voir l’hiver arriver.
Le mien?
Je lui dit que j’aime.
Il reste bouche bée,
interdit et immobile.
Il ne comprend pas ou il ne veut pas comprendre?
Je cherche lui expliquer…
C’est comme-ci, comme-ça et…par ailleurs.
Lui…rien.

Ainsi sont, vraiment, tous les poêles ou le mien est, un peu, opiniâtre?

 

Cristian ŢÎRLEA

photo Cristian Ţîrlea