DAN TEODORESCU – NINA CUCIUC – O STRĂLUCITĂ CONTESĂ A IAȘULUI !

Dan TEODORESCU - NINA CUCIUC - O STRĂLUCITĂ CONTESĂ A IAȘULUI !
Pe doamna prof. univ. dr. Nina Cuciuc am cunoscut-o la Cercul Militar din Iaşi, acolo unde au avut loc alegerile în cadrul Ligii Scriitorilor din România – Filiala Iaşi-Moldova.
După dezbateri „furtunoase”, în primăvara anului 2018, mai precis pe 16 martie, eu am fost ales vicepreşedintele asociaţiei culturale ieşene, după ce am refuzat să candidez pentru postul de preşedinte, iar doamna Nina Cuciuc a încântat pe toată lumea cu un suberb recital muzical în limba franceză, de pe marea scenă a sălii de spectacole.
Mi-am dat imediat seama de imensul talent muzical pe care îl are doamna Nina Cuciuc şi i-am propus să participe la alte două spectacole artistice, prima dată la lansarea cărţii mele „Eseuri cu balonul oval”, din 20 aprilie şi a doua oară la spectacolul „Armonii Europene”, din 10 mai 2018, de la clubul CFR Iaşi de la Râpa Galbenă, în cadrul Cenaclului „George Topîrceanu”.
Pe 20 aprilie 2018, la Hotelul Moldova din Iaşi, doamna Nina Cuciuc a susţinut un superb recital muzical de şansonete franţuzeşti şi a fost îndelung aplaudată de cei peste 80 oameni prezenţi la manifestare, printre ei fiind mulţi scriitori, jurnalişti şi sportivi renumiţi.
Cu siguranţă că, pe 10 mai, la clubul CFR Iaşi, va fi aceeaşi atmosferă de sărbătoare la recitalul artistic al doamnei Nina Cuciuc, cea care, preferă să i se spună doar doamna Cuciuc şi mai puţin.. Nina, pentru că ea nu vrea să aibă nici o „legătură” cu prenumele fostei prime doamne a României de după Revoluţie!
Pentru cei care nu ştiu, dar vor afla acum, doamna Cuciuc este şi eroina unei cărţi aniversare – „Nina CUCIUC sau simfonia interferenţelor academico-artistice”, acolo unde semnează oameni de mare calibru din lumea academică şi culturală românească, precum Rodica GHIURU, Anna BONDARENCO, Maria GUZUN, Ana GUȚU, Ion DUMBRĂVEANU, Ion GUȚU, Elena PRUS, Angelica AFRĂSÎNEI, Monica HUSARU.
Mai sunt sintezele privind lucrările ştiinţifice ale profesorului Nina Cuciuc, semnate de Maria PAVEL, Sanda-Maria ARDELEANU, Anca-Maria RUSU, Valentina AGRIGOROAIEI, Ioan LOBIUC, Ion DUMBRĂVEANU, Petru ROȘCA, Alexandra MACAROV, Simion RĂILEANU, Petruța SPÎNU.
După un bogat capitol cu studii de autor, în cartea mai sus menţionată şi tipărită în 2015 la Editura Contour, urmează „Universul muzical al Ninei Cuciuc”, acolo unde semnează binecunoscuţii Nicolae CREȚU, Aurora CIUCĂ, Ion ȚĂRANU, Constantin FLORESCU, Daniel (JITARU) DOSOFTEI, Alexandru G. ȘERBAN, Petronela DĂNCEANU. Se menţionează şi faptul că Nina Cuciuc este fondatoarea Muzeului „Angela Moldovan” de la Cercul Militar din Dealul Copoului, acolo unde, la inaugurarea lui a fost prezent şi marele actor Florin Piersic.
* Un „CV” impresionant
Nina Cuciuc este ieşeancă, iar oamenii de bine din străvechea capitală culturală, academică şi spirituală a Moldovei şi României se mândresc cu reuşitele domniei-sale. Doamna Cuciuc este conferenţiar universitar doctor la Facultatea Mihail Kogălniceanu” din Iaşi şi mulţi ani a fost decanul Facultăţii de Drept. În prezent, ea este Directorul Departamentului Drept Privat și Științe Umaniste, din cadrul Facultăţii de Drept, dar mai este şi profesor universitar asociat la Universitatea „Ion Creangă” din Chişinău, în Republica Moldova.
Pregătirea artistică a făcut-o la Şcoala Populară de Arte din Iaşi, la clasa profesorului Titel POPOVICI. Vom derula în continuare reperele artistice din activitatea doamnei Nina Cuciuc:
• SOLISTĂ (1997-2011) în orchestra condusă de Titel POPOVICI. Spectacole muzicale susţinute cu formaţia condusă de Titel POPOVICI la Bucureşti, Iaşi, Suceava, Chişinău, Bacău, Piatra-Neamţ, Târgu-Neamţ, Roman, Vaslui, Huşi, Vatra Dornei, Botoşani, ş.a.; emisiuni muzicale la TVR Iaşi, TVR 3, TELE M Iaşi, Radio Iaşi, TV FAVORIT, ETNO TV, TV.H etc.
• SOLISTĂ (2002/prezent) a formaţiei artistice din cadrul CERCULUI MILITAR Iaşi, condusă de compozitorul Constantin BARDAN – formaţie cu bogată activitate concertistică, atât pe plan naţional, cât şi internaţional.
• SOLISTĂ (2012-2015) în orchestra BUSUIOC MOLDOVENESC, din Iaşi,condusă de maestrul Ion SCRIPCARU.
• FONDATOR, COORDONATOR, DIRECTOR al Festivalului Studenţesc de Cântec Francez, înfiinţat în 2006.
• FONDATOR AL MUZEULUI Angela MOLDOVAN, Cercul Militar Iaşi, martie 2015.
• Pe teme culturale are numeroase colaborări, cu Institutul Francez din Iaşi, Uniunea Scriitorilor din România – Filiala Iaşi, Liga Scriitorilor din România – Filiala Iași-Moldova,
• Societatea Universitară de Medicină Internă Iaşi, Asociaţia Civică COPII PENTRU COPII Iaşi, Ginta Latină, ONG C.O.N-TOUR din Iaşi, Casa Editorială DEMIURG din Iaşi.
A fost în spectacole artistice cu Orchestra LĂUTARII, condusă de maestrul Nicolae BOTGROS; Orchestra FOLCLOR, condusă de maestrul Petre NEAMŢU; Gheorghe TURDA, Sofia VICOVEANCA, Laura LAVRIC, Anton Achiței, Ileana CONSTANTINESCU, Maria DRAGOMIROIU, Florin GEORGESCU, Nicolae GLIB, Adriana OCHIŞANU, Igor CUCIUC, Maria LOGA, Geta POSTOLACHE, Nicolae DATCU, Ion CHIRILĂ, Victoria MEIŢESCU, Maria STANESCU, Angela SĂFTOIU etc.
A fost invitată şi a participat la multe emisiuni de televiziune şi radio, la TVR1, TVR3, TVR Iaşi, Favorit TV, Etno TV, TV.H Bucureşti, Tele M Iaşi, TV Tele Moldova+, EST TV-Piatra Neamţ, TV Rapsodia-Botoşani, Clar TV-Muscel, Columna TV-Târgovişte, Apollonia TV, Infinit TV, respectiv
Radio Iaşi, Radio-Antena Satelor, Radio-Botoşani, Radio Chişinău, Radio-Apollonia etc.
La capitolul „DISCOGRAFIE – Nina Cuciuc” enumerăm următoarele:
o CD de romanţe, intitulat „N-AI SĂ ŞTII NICIODATĂ”, apărut în 2006;
o CD de romanţe, intitulat „SUNT O CORABIE DE DOR”, înregistrat în 2009;
o Album 2 x CD, întitulat „HORA DE MÂNĂ DOMNEASCĂ”, conţinând: CD de muzică populară „VIAŢA LA ŢARĂ”, înregistrat în 2012 şi CD de muzică de petrecere „HAI, TOARNĂ-UN COTNĂREL”, tot din 2012.
o Ca solist, Nina Cuciuc are un palmares impresionant, precum:
– SEMIFINALISTĂ la CONCURSUL NAȚIONAL „ROMÂNII AU TALENT”, ediția 2017.
o DIPLOMĂ DE EXCELENŢĂ ÎN SEMN DE MARE APRECIERE A REZULTATELOR REMARCABILE OBŢINUTE ÎN ACTIVITATEA MUZICALĂ, cu prilejul aniversării a 10 ani de activitate artistică în cadrul Cercului Militar Iaşi, oferită de Ministerul Apărării Naţionale Garnizoana Iaşi, în 2012.
o DIPLOMĂ DE EXCELENŢĂ PENTRU MERITE DEOSEBITE ÎN PROMOVAREA ŞI VALORIFICAREA ROMANŢEI, oferită de Comitetul organizatoric a celei de-a XVII-a ediţii a CRIZANTEMEI de ARGINT, Chişinău, 2009.
o DIPLOMĂ DE EXCELENŢĂ PENTRU CULTIVAREA ŞI PĂSTRAREA PATRIMONIULUI FOLCLORIC NAŢIONAL, oferită de Televiziunea FAVORIT şi Televiziunea TTV Oradea, în 2013.
o DIPLOMĂ DE EXCELENŢĂ CA SEMN DE RECUNOAŞTERE A TALENTULUI ŞI PROMOVARE A CÂNTECULUI POPULAR ROMÂNESC, oferită de Ministerul Apărării Naţionale, Cercul Militar Bistriţa, în 2013.
o DIPLOMĂ DE EXCELENŢĂ pentru implicare şi promovare a folclorului autentic din cadrul Festivalului „Muguraşii”, ediţia a II-a, oferită de Televiziunea FAVORIT TV şi Primăria Comunei Prisăcani, în 2013.
o DIPLOMĂ DE ONOARE PENTRU PROMOVAREA FOLCLORULUI AUTENTIC, oferit de Primăria Comunei Prisăcani şi Televiziunea FAVORIT pentru emisiunea „La izvorul dorului”, la Prisăcani, în 2014.
o DIPLOMĂ DE EXCELENŢĂ pentru susţinerea Festivalului de Creaţie Literară şi interpretare a Cântecului Satirico-Umoristic „Iaşii în Carnaval”, la Iaşi, în 2014.
o DIPLOMĂ DE EXCELENŢĂ CA SEMN DE RECUNOAŞTERE A TALENTULUI ŞI PROMOVARE A CÂNTECULUI POPULAR ROMÂNESC, oferită de Ministerul Apărării Naţionale, Cercul Militar Bistriţa, ediţia 2013 şi ediţia 2014.
o DIPLOMĂ DE EXCELENŢĂ, pentru cultivarea şi păstrarea patrimoniului folcloric naţional şi FONDATOR AL MUZEULUI „ANGELA MOLDOVAN”, oferită de Televiziunea FAVORIT şi Televiziunea TTV Oradea, în 2015;
o DIPLOMĂ DE EXCELENŢĂ pentru contribuţia artistică în cadrul instituţiei militare, Cercul Militar Iaşi, în 2014.
o PREMIUL I la Festivalul-Concurs de Romanţe „CRIZANTEMA de ARGINT”, Chişinău (Rep. Moldova), ediţia a XVII-a, în 2009.
o PREMIUL al II-lea la Concursul Naţional de Romanţe „Rapsodii de Toamnă”, Câmpulung Muscel, ediţia 2008.
o PREMIUL al III-lea la Festivalul de Romanţe „CRIZANTEMA de ARGINT”, la Chişinău, ediţia 2011.
o PREMIUL SPECIAL „CRIZANTEMA DE AUR – TÂRGOVIŞTE”, al Direcţiei pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Naţional, Dâmboviţa, ediţia 2009.
o PREMIUL SPECIAL AL JURIULUI la Festivalul-Concurs Internaţional de Romanţe „CRIZANTEMA de AUR”, la Târgovişte, ediţia 2008.
o PREMIUL al II-lea la Festivalul de Romanţe şi Poezie „Rapsodii de Toamnă”, Câmpulung Muscel, ediţia 2006.
o PREMIUL al III-lea la secţiunea Creaţie, la Festivalul-Concurs de Creaţie şi Interpretare a Romanţei „CRIZANTEMA de ARGINT”, Chişinău, ediţia a XIX-a, în 2011.
o Premiul al III-lea la Festivalul Naţional de Romanţe „Nae Leonard”, ediţia 2010.
o Premiul al III-lea la Festivalul-Concurs de Creaţie şi Interpretare a Romanţei „Crizantema de Argint”, ediţia a XIX-a, oferit de Consiliul Judeţean Dâmboviţa, în 2011.
o PREMIUL SPECIAL AL JURIULUI la Festivalul-Concurs de Creaţie şi Interpretare a Romanţei „Crizantema de Argint”, ediţia a XIX-a, Chişinău, în 2010.
o PREMIUL SPECIAL AL JURIULUI la Festivalul Naţional de Romanţe şi Poezie „Rapsodii de Toamnă”, Câmpulung Muscel, ediţia 2012.
o PREMIUL SPECIAL AL JURIULUI la Festivalul Naţional de Folclor „Muguraşii”, Prisăcani (jud. Iaşi), în 2014.
o PREMIUL SPECIAL AL JURIULUI la Festivalul Naţional a Cântecului Satirico-Umoristic „Iaşii în carnaval”, Iaşi, în 2015.
o Premiul Special al Juriului la Concursul Naţional de Folclor „Tamara Ciobanu”, Chişinău, ediţia 1995.
o MENŢIUNE la secţiunea Creaţie, la Festivalul-Concurs de Creaţie şi Interpretare a Romanţei „Crizantema de Argint”, ediţia a XVIII-a, din 2010.
o MENŢIUNEA SPECIALĂ A JURIULUI la Festivalul Naţional de Romanţe şi Poezie „Rapsodii de Toamnă”, ediţia a VI-a, Câmpulung Muscel, Argeş, 2011.
o DIPLOMĂ DE EXCELENŢĂ ŞI MEDALIE PERSONALIZATĂ din partea publicaţiei „Sport Fan Club”, cu ocazia lansării cărţii „Eseuri cu balonul oval”, de jurnalistul Dan Teodorescu, în 20 aprilie 2018, la Iaşi.
Să mai menţionăm că, în cadrul Concursului Naţional „Românii au talent”, de la Bucureşti, din 2017, actorul Florin Călinescu, membru al juriului, a spus că Nina Cuciuc este „Contesă de Iaşi”, remarcând astfel prestaţia distinsă a acesteia pe marea scenă a concursului.
* DISCURSUL MARELUI ARTIST Florin PIERSIC, LA INAUGURAREA MUZEULUI „Angela MOLDOVAN”, din 18 MARTIE 2015, de la IAȘI
La Cercul Militar din Iaşi, ex-Casa Armatei, în 2015 se inaugura Muzeul Angela Moldovan, cu sprijinul doamnei Nina Cuciuc. Prezent la deschiderea acestui muzeu, binecunoscutul actor Florin Piersic a ţinut atunci următorul discurs extrem de emoţionant, menţionat şi în cartea aniversară „Nina CUCIUC sau simfonia interferenţelor academico-artistice”:
„Am văzut acest muzeu. Nu-mi vine să cred ! Repet, nu-mi vine să cred! Nimeni în România n-a făcut ce-a făcut Nina CUCIUC pentru un Artist! Ce-a făcut Mugur Isărescu la Banca Națională pentru Maestrul Radu Beligan și pentru mine, e modest față de ce-ai făcut tu aici, Nina. Nimeni n-a făcut pentru nici un cântăreț și pentru nici un actor ceea ce-ai făcut tu aici, la Casa Armatei din Iași.
Am fost cu Angela Moldovan în turnee, în foarte multe locuri. Era așa de drăgălașă și generoasă! Vreau să vă spun că eu am ajuns la teatru datorită lui Victor Moldovan, soțul Angelei, care era actor la Cluj. Și el m-a prezentat celor de la teatru și m-a invitat pe scenă ca să spun prima mea replică: „Să facem grevă!”. Atunci Victor mi-a spus: „Fă-te, mă, actor!”. Și m-am dus și am dat examen la teatru datorită lui. Vedeți ce mică e viața asta? Am visat eu vreodată, elev în clasa a X-a, că o să ajung ca Victor Moldovan, actor de succes de la Cluj, care juca rol după rol, să-mi spună: „Tu trebuie să te faci actor!” Am dat și la final am fost repartizat la Teatrul Național din București. Cine credeți că a venit la prima mea premieră? Vicky Moldovan și Angela. Din clipa aceea am devenit prieteni. Vicky era un suflet unic, am să vorbesc despre el tot timpul. Era bolnav de teatru, n-am mai văzut ca el.
Ce-am văzut aici, dragă Nina, în expoziția ta e neadevărat! Costume, afișe, cronici despre Angela Moldovan ! În toate țările globului unde se ducea și cânta, strângea materialele astea. Și ce-a făcut Nina Cuciuc ? Știți ? Nu știți! Le-a strâns de la gunoi, unde au fost aruncate, după ce a fost vândut apartamentul Angelei, le-a înrămat și le-a expus.
După moartea lui Vicky, Nina s-a dus cu Ghiță Turda la Angela, că: „Era artista mea favorită”. Păi, voi știți ce înseamnă asta ? Cum adică ? Înseamnă că orice om care vine la mine în casă – și vin o grămadă, toți vor să vină, să bată la poartă (de aia mi-am schimbat telefonul) –, vreau să spun că dacă vine unul, cum să visez eu – fiți atenți, că asta-i grozav –, cum să știe Angela că vine o fată, care era Nina Cuciuc și care i-a spus: „Eu vă iubesc mult, doamnă, îmi dați voie să mai vin pe la dumneavoastră?”. Și Angela Moldovan, care era destul de părăsită deja și uitată! Pentru că aici e totul! Mă vedeți? Mâine dacă mor, o zi, două, o să mai vorbească lumea, o să spună: „Mă, a murit și Piersic ăsta, păcat! Vorbea cu noi, ne povestea, ne mai amuzam…” și apoi te uită toată lumea, nu mai spun că vorbești mult, că nu știu ce… Eu vorbesc că am ce să vă spun! Da! De la mine învățai ceva! Nu tâmpenii!
Vreau să spun doar atât, că pur și simplu, Nina a continuat vizitele. Angela, neavând un sprijin sufletesc și psihic decât în ea – pentru că venea : „știți, am venit să vă mai văd, v-am adus o plăcintă, și un cârnaț ” –, Angela s-a îndrăgostit de Nina, i-a plăcut de ea, pentru că nu era greu, și eu te iubesc pe tine, Nina Cuciuc, din ziua în care mi-ai dat telefon și mi-ai spus că vrei să faci muzeul.
N-am crezut. N-am crezut că se va întâmpla ce s-a întâmplat astăzi și că tu, Nina, ai toate aceste exponate grozave despre ea. Un singur regret am. Că nu-i Angela aici. Că nu e Vicky aici. Că dacă erau, într-adevăr era încununată viața lor artistică excepțională cu acest moment! Unde? În Iași! Extraordinar!
Dacă eu aș avea putere și aș fi Ministrul Culturii, toată expoziția asta a Angelei Moldovan aș trimite-o la Cluj, să fie pusă la Casa Centrală a Armatei din Cluj și s-o vadă clujenii. Eu mă duc și vorbesc la televizor și peste tot și le spun: „Mergeți și vedeți!” – și am să spun pe unde o să apar despre muzeu și despre ce ați făcut aici, la Iași, pentru că datorită dumneavoastră s-a făcut tot ce s-a făcut și vă multumesc și eu!
Vreau să vă spun că pentru mine Angela și Vicky sunt cei doi îngeri ai vieții mele, așa cum spunea Nichita Stănescu: „Un prieten adevărat e mai prețios ca un înger”. Și tot Nichita spunea: „Nu mă cert cu nimeni pentru că nu mai am timp să mă împac”.
Aceștia erau Vicky și Angela. Turneele cu Angela nu le pot uita. Nu pot uita gesturile ei, felul ei de a fi. Stătea în culise și-mi zicea: „Florin, nu mă satur să te ascult, câte chestii povestești, cum reciți.”. Mă iubea. Simțeam. Și cum? Eu, un elev de clasa a X-a, a XI-a din Cluj, mă iubeau Angela Moldovan și Victor Moldovan și cărora le datorez faptul că astăzi, la vârsta asta fragedă pe care o am, mai sunt încă pe scenă și mă gândesc la ei, împreună cu dumneavoastră.
Angela Moldovan a fost pentru mine ca un fel de soră mai mare! Eram copilăros în general, mă comportam tot timpul ca un tânăr, cum mă comport și acuma. Am 180 de ani, aproape, și nu-mi vine să cred că mă comport în felul ăsta.
Dragă Nina, te felicit încă o dată! Nu te felicit, te ador! Încă o dată spun, ai făcut ceva ce n-a făcut nimeni în România! Am să mă gândesc exact ce trebuie să spun și prima dată când voi apărea la vreun post TV care va avea cât de cât audiență, am să spun ce s-a petrecut aici.
Vă mulțumesc și dacă v-am greșit cu ceva, mă bucur din toată inima!
Să vă dea Dumnezeu ce știu eu!
O clipă, dacă nu v-o spun pe asta, nu v-am spus nimic! Nina a expus la muzeu o poză în care eu am jucat pe generalul Otto von Skorzeny. Am fost distribuit de un mare regizor sovietic, Ozerov, într-o coproducție „Ocvobojdenie Evropî, Eliberarea Europei”, în trei serii. După ce m-a văzut Ozerov mi-a spus: „foarte bine semeni cu Skorzeny, un nazist îngrozitor care l-a răpit pe Mussolini” (mi-a vorbit rusește, că eu știu bine rusa, am învățat-o la școală). Vă dau cuvântul meu de onoare, că la premieră, mama mea și tatăl meu care erau în lojă, văzându-mă în rolul lui Otto Skorzeny, mâna dreaptă a lui Hitler, mi-au spus la sfârșit: „Tu care erai, mă, Florin?”. Deci, nu m-au recunoscut. Machiat cu tăietura aia pe obraz și cu mustața gen Hitler, cum purtau toți ca să-i facă plăcere lui Adolf Hitler și cu care jucam la Moscova rolul acesta. Ulianov, machiorul de la studioul Mosfilm, după ce m-a machiat s-a dus la Ozerov cu poza mea și l-a întrebat: care e Skorzeny și care e Florin Piersic? Ozerov s-a uitat și a spus: „Ăsta e Skorzeny!”. Ulianov zice: „Nu! Ăsta-i Piersic, făcut de mine!”. Așa de bine m-a nimerit după fotografie acest Ulianov, care a făcut machiajul lui Cerkasov în filmele Alexandru Nevski, Ivan Cel Groaznic. Machior cum nu se mai nasc ! Dragii mei, trebuie să ai talent pentru o profesie. Poți să cânți până poimâine, dacă ești foaie verde – bună ziua ! Dacă ești bun, uite, ești aici.
Despre Angela aș mai vorbi și vă spun: tot ce e legat de Angela și Victor, în sufletul meu n-o să moară niciodată. Dragă Nina, eu și noi te iubim. Ești un înger în lumea asta nebună. Să ai tot ce dorești, că pe noi, piersicii, ne ai! Multumesc, Nina, că m-ai chemat! Multumesc că am venit!”
Muzicologul Constantin Arvinte a mai declarat: Iașul are două Voci de Aur, Vocea feminină de Aur – Nina CUCIUC – și Vocea masculină de Aur – Ștefan PINTILIE.
–––––––-
Dan TEODORESCU
Iași, 25 aprilie 2018
Reclame

Spectacol de zile mari cu ocazia lansării cărţii „Eseuri cu balonul oval”, de jurnalistul Dan Teodorescu  

Rexlibris Media Group - LANSARE DE CARTE - DAN TEODORESCU - ESEURI CU BALONUL OVAL

În seara zilei de vineri, 20 aprilie 2018, pe durata a patru ore, Salonul Moldova din incinta Hotelului Moldova din Iaşi a găzduit spectacolul de lansare a cărţii „Eseuri cu balonul oval”, de jurnalistul Dan Teodorescu. Binecunoscutul om de presă din străvechea capitală culturală a Moldovei a organizat un eveniment artistic de zile mari, în parteneriat cu Asociaţia Literară „Păstorel” Iaşi (ALPI), publicaţia „Sport Fan Club”, Liga Scriitorilor Români – Filiala Iaşi-Moldova, Cenaclul „George Topârceanu” şi conducerea Hotelului Moldova Iaşi.
Cartea pusă în dezbatere publică numără 608 pagini şi în ea este tratată evoluţia rugbyului ieşean şi românesc de-a lungul timpului, cu cele mai importante evenimente sportive care au avut loc pe stadionul „Emil Alexandrescu” din Dealul Copoului, pe stadionul Nena-Constructorul, stadionul Agronomia-Sandu Ville-Gorun, pe TEPRO sau Tineretului.
Există şi o bogată galerie foto pe teme rugbystice, dar şi un capitol pe teme culturale, cu evenimentele la care a participat în acest an autorul cărţii, jurnalistul Dan Teodorescu, care este şi membru UZPR şi APSR, membru senior în ALPI şi vicepreşedintele Ligii Scriitorilor Români – Filiala Iaşi-Moldova, cu publicaţii multiple pe teme sportive şi de cultură în mass-media din România şi străinătate.
Pentru început, după ce Dan Teodorescu a mulţumit celor peste 80 de oameni prezenţi la evenimentul de la Hotelul Moldova, s-a ţinut un moment de reculegere în memoria celor care au trudit în rugby-ul ieşean de-a lungul timpului, cartea fiind dedicată acestora. Au prezentat apoi cartea „Eseuri cu balonul oval” şi activitatea jurnalistului Dan Teodorescu importanţi oameni de cultură şi sport din Iaşi, precum George Marici, Corina Matei-Gherman, Emil Gnatenco, respectiv Clement Nemesniciuc, Ciprian Ursu şi Petru Vieru.
Spectacolul care a urmat şi care a încântat asistenţa cu multe momente artistice de înaltă clasă, a avut următoarele repere:
• Muzică populară cu Karla Ursu, Andrei Nicăi, Eliana Agafiţei şi Rodica Ioniţă-Grosu.
• Muzică uşoară cu Dănuţ Petrişoaea, Nina Cuciuc şi duetul Alexia Urtoi – Matei Iancu (locul 2 în finala Eurovision România din 2018).
• Recital actoricesc cu George Marici şi Ina Cocuz.
• Recital de epigrame şi poezie cu membrii Asociaţiei Literare Păstorel Iaşi (ALPI), în prim plan fiind Vasile Larco, Doina Toma, Angela Pistol, Rodica Ioniţă-Grosu, Sofia Doina Gavrilă, Ionel Pintilii, Mihai Caba.
• Recital de balet cu Ştefana Popa.
• Muzică folk cu Adi Gegiuc, Mihăiţă Cornea, Andrei Maftei şi Adi Bezna.
Jurnalistul Dan Teodorescu a mai oferit 11 medalii personalizate cu ocazia evenimentului de lansare a cărţii „Eseuri cu balonul oval” oamenilor de cultură şi din rugby-ul ieşean prezenţi la manifestare, ei fiind George Marici, Corina Matei-Gherman, Nina Cuciuc, Karla Ursu, respectiv Gheorghe Prisacariu, Petru Vieru, Bogdan Budişteanu, Clement Nemesniciuc, Corneliu Anton, Cristian Veriveş şi Emil Crişan.
După sesiunea de autografe oferită de jurnalistul Dan Teodorescu a urmat un coktail şi discuţii prieteneşti. S-a cântat totodată şi „Mulţi ani trăiască!” în jurul unui tort aniversar oferit participanţilor de sărbătoriţii Karla Ursu şi Dan Teodorescu, ambii născuţi în aceeaşi zi de 19 aprilie, la o diferenţă însă de mai mulţi ani unul de altul!
Jurnalistul Dan Teodorescu mulţumeşte în final firmei „Tymbark” şi domnului Andrei Popa pentru sponsorizarea făcută în cadrul evenimentului de la Hotelul Moldova. La pupitrul tehnic al manifestării s-au aflat Laurenţiu Cocuz şi Culiţă Păduraru, operatori foto-video fiind Mihai Chelaru, Marian Stănescu, Rodica Rodean (Asociaţia Universul Prieteniei), Ionel Pintilii (Apollonia TV), Ioan Vârlan.
Moderatorii evenimentului au fost Dan Teodorescu şi George Marici.
* Împreună pentru A 8
Acelaşi Dan Teodorescu remarcă eforturile depuse de domnul Cătălin Urtoi (tatăl lui Alexia, prezent şi dumnealui la eveniment), cel care se luptă de mai mult timp, să sperăm cu succes, pentru realizarea autostrăzii A8, care ar lega Moldova de celelalte regiuni istorice ale României.
Conform invitaţiei oficiale primite de la domnul Cătălin Urtoi, grupul de iniţiativă civică „Împreună pentru A 8” şi Asociaţia „Moldova vrea autostradă”, în parteneriat cu Camera de Comerţ şi Industrie Iaşi, ne invită pe toţi să susţinem nevoia regiunii Moldovei de a ieşi din izolare, prin construirea de autostrăzi.
Sâmbătă, pe 19 mai 2018, va fi organizat un marş motorizat spre Bucureşti, pentru realizarea acestui obiectiv de mare importanţă pentru moldoveni. Punctul de întâlnire va fi intersecţia drumurilor E 85 şi E 581, în dreptul localităţii Tişiţa (jud. Vrancea), la ora 12.00, iar de acolo se va merge spre Bucureşti, în coloană, de la ora 13:00. Din Iaşi se va pleca în aceeaşi zi de sâmbătă, 19 mai, de la ora 7:00, din Piaţa Unirii, în două coloane de autovehicule (autoturisme, motociclete, camioane, furgonete, autocare etc).
Persoanele de contact sunt inginerii Cătălin Urtoi şi Ionel Apostol, istoricul Dorin Dobrincu şi geograful Adrian Covăsnianu.

 

DAN TEODORESCU – ÎN NOPȚILE CU HERUVIMI SĂLBATICI (1)

Dan TEODORESCU - ÎN NOPȚILE CU HERUVIMI SĂLBATICI (1)

MUSTEȘTE PĂMÂNTUL
Musteşte pământul din reavănul serii
Copitele cailor trosnesc la amiezi,
mă por0t ca o şoaptă străpunsă de rodul
cel falnic din vis, iar tu nu mă crezi.
Plezneşte-n crepuscul şi-n neantul ce creşte
un vers de izvoare doinind rugăminţi,
acum ne petrecem braţele prin fructul
ce naşte în mine cu lacrimi fierbinţi.
Se biciue vremea din noaptea străbună
cu sânge ne creştem sublime dureri,
mă arde păcatul, când trupul mă cheamă
şi simt cum m-alungă frumosul de ieri.
Rodeşte pământul în şoapta luminii
acum când pornim cu credinţa pe frunte,
tu poţi să mă chemi cu versul din fluviu
ce vine cu noi şi leagă o punte.
Se-apleacă un munte în falnicul zilei
de ieri am venit înapoi să te chem,
cu pârgul în ochi, cu lumina sublimă
ne cerem duioşi, dorim şi ne vrem.
Ce viu mi se pare palatul albastru
când cerul se-apleacă domol peste el,
tu vii ca un astru plutind peste câmpul
durerii din mine, cu mine în ţel.
Acum se zideşte femeia pe roată
o parte de vis ne primeşte în zbor,
mă-nalţ spre zăpada ce vine din munte
mă urc, mă doresc şi-n noi mă cobor.
Hai vino iubito, ce cald mă-npresoară
cu fructul de-amiază sorbind primăveri,
musteşte pământul în reavănul serii,
musteşte pământul de azi şi de ieri.
DE IERI
De ieri pământul mi s-a părut mai sfânt
îmbălsămat în sânge şi în legământ
şi în copitele cailor de azur
pământul mi s-a părut mai pur.
De ieri fântânile au început să rodească
sub mirişti şi puntea omenească
a început să înconjoare pământul
şi să aştearnă în foc cuvântul.
De ieri pădurile m-aşteaptă sub cetate
şi în scorburile credule şi uitate
şi în minţile păcătuite de destin
din harul cupelor cu vin.
De ieri scânteia acestei credinţi
mi-a vărsat pocalul cu biruinţi
că am iubit sub poarta lumii, horă
pământul cu pământul sub auroră.
De ieri fugit-a mânzul din primăvară
ca să se ascundă de lume în seară
că avea piciorul drept tăiat cu securea
de mânzul cel bătrân de aiurea.
De ieri ogorul meu cel albastru
a fugit nebun într-un astru
şi a luat cu el chipul făpturii mele
îmbălsămat în viitorime şi stele.
De ieri pământul iubirii trecute
a început să spună de toate, vrute şi nevrute
să făcea că el a devenit mai pământ
purtat în amurg de legământ.
TOATE PĂSĂRILE…
Toate păsările îmi cuprind mâinile
şi le poartă prin văzduh şi prin ceaţă
şi prin cuvinte nestrigate
şi prin dimineaţă.
Toate păsările mi-au străpuns ochii
şi îi aruncă în albastrul pământului
şi în setea cea fără întoarcere
şi în nemernicia cuvântului.
Toate păsările mi-au furat aripile
şi le cuprind acolo departe
spre fântâni cu apă de izvor limpede
şi mai departe, poate.
Toate păsările mi-au dorit legământul
şi l-au ascuns sub piatră şi sub sânge
şi sub pasărea taină din mine
şi sub pasărea ce plânge.
Toate păsările mi-au ucis zeii
şi mi-au săpat pământul de sub cuvinte,
toate păsările mi-au secat zborurile
şi fuga din jurăminte.
CU FRUCTELE IUBIRII
Coboară din adâncuri miresme nevăzute
o luntre lin pluteşte ca o pădure-n timp
şi din duioasa vreme se naşte în cetate
o herghelie sfântă crescută-n anotimp.
O, cer de libelule mă-ndeamnă să culeg
un fruct de pe o rază de dor de libertate
aşa precum un sunet de vis de nebunie
mă-npresură-n cuvinte şi-n vorbele de şoapte.
De ce nu vii acuma, eu sunt puternic, sacru
şi mai blajin în sunet, crescând în dorul sfânt
cu fructele iubirii cobor în adormire,
cu fructele iubirii mă-ndemn spre legământ.
SUPUS
Netrecerea spre alte oseminte
mi-a fulgerat netrebnicul cuvânt
pe flori de cedru alcultând irodul
nemerniciei spulberate-n vânt.
Pictându-mi ochii ce-mi alungă spaima
exodului trecut crepuscular
îmi pun să-mi bată clopotele seara,
iar eu adorm supus în ocular.
UITE ȘERPII
Uite șerpii, Diogene,
Uite şerpii
Care ţi-au sugrumat amintirile
Şi s-au petrecut în nemurire.
Priveşte-ţi amforele Diogene
Şi alungă-ţi gândul
că ai să redevii om.
Iubeşte-ţi mâinile cerşătorule
Care s-au pierdut
În timpul dragostei de ţărm.
Uite şerpii, Diogene, uite şerpii…
RUGĂCIUNE CĂTRE TIMPUL MEU
Mă închid în castelul tău de piatră
Căci vreau să mă spăl cu amintirile mele,
Mă arunc în liniştea serii
Căci vreau să pictez ceasurile rele, ceasurile rele.
Îmi apuc mintea cu mâinile
Şi răsucesc gândul ce mă cunună,
cu Zeul timpului şi cobor, iar, singur
scrijelindu-mi viaţa nebună, viaţa nebună.
RUGĂ DE TAINĂ
Am băut în amurg din fântânile timpului
care mă acopereau ca pe o insulă amară,
am simţit vântul ce mă alungă,
aruncându-mi mintea într-un chip de ceară.
Pictam ochii roşii şi creierul verde,
mâini nu aveam, iar sufletul din mine
îmi picura prin buzele reci de credinţă,
căutând în abis drumul spre tine.
Ce departe este noaptea, nu mai pot să o ajung,
pătrunde-mi în gând rugă de taină,
căci am băut din fântânile timpului în amurg,
dar apa era crudă, spurcată, haină.
FLĂMÂNDELE TURME
Somnul păcatului îmi zace în barbă,
timpul îşi bea cafeaua cea amară,
tot scurmă în nouri găina cea neagră
şi beau amintirea în cupe de ceară.
Se-nmoaie, iar, vântul pe cerul de foc
ce-mi curge pe ochi dorind să omoare
alga-durere şi mintea din urmă,
urechile mele cu ciucur de soare.
Şi chem o nălucă să-mi spele ruşinea
crescută pe umeri lăsând ca să scurme
mirosul păşunii în mugetul greu,
căci eu sunt ciobanul flămândelor turme.
ÎNBRĂȚIȘARE
Astup zările cu palmele
şi mă uit
prin cântecul rămas printre degete
la păcatul plopilor tineri
care se rânduiesc
în simfonia de aur
a clopotelor bisericii albastre
sunând din buciume
mireasma ploilor de vis.
Astup negurile cu ochii
şi privesc
spre pupilele negre ale amurgului
la cântecul apelor de munte
care coboară din tainele piscurilor
amurgul pădurii de brad din Bucovina
încărcată în liniştea zăpezii.
Mă ascund în nemurire
şi sorb din sângele pământului
plăcerile pictate în vene,
plăcerile pictate în eternitate!
DEASUPRA
Tu eşti păcatul
mă strângi de mână şi mă cuprinzi
şi mă pierzi pe câmpia roşie de sărbătoare
şi mă arunci şi mă prinzi.
Tu eşti o pasăre, aripă de şoapte
din văzduh mă urmăreşti ca un zbor
nu-ţi place cerul, să mergem aiurea
mai sus, nicicând să cobor.
Tu eşti ca o femeie, ai flori sub pleoape
şi-adormi cu păcatul de a visa color
pe pajişti verzi, bărbatul şi femeia
Şi pasărea deasupra lor, în zbor.
DEȘERTUL DIN MINE
Bătrân prieten, ce nu vii
În trupu-mi şi să te-nfiori
Privind în lume cum eu fur
Culoarea din o mie de culori?
Acum, iar, plouă în deşert,
eu stau în cercul meu de glod
precum un câine vagabond
Visez la osul ce-am să-l rod!
Dar gol sunt, Doamne, şi-am să fug
să rup prin sânge cercu-mbălsămat
cu morţi, cu râie, enoriaşi bolnavi
Să cânt din fluier cântecul turbat!
Şi-am să privesc în norii grei din vis
un şevalet cu un izvor de flori,
să sorb apoi o noapte pe pământ,
Să sorb o noapte din o mie de culori…
ROSTIRE
Anul acesta am auzit tropotind cuvintele,
cuvintele mamei mele şi ale tatălui meu,
se zvârcoleau unele peste altele într-o gravă dezordine,
chemând din abis pe bunul Dumnezeu.
În seara aceasta am simţit cum fuge astrul cel albastru
pe potecile ascunse de vântul nebun,
am încercat să te caut în marea de sânge,
ca să-ţi rostesc nemerniciile ce trebuie să le spun…
VIS RĂVĂȘIT
Puţin câte puţin se cerne sita,
Pământ peste pământ apare în vis,
Durerea de cuvânt tronează somnul
Căderii peste veacuri în abis.
Mă uit pe ţeava tunului lui Ştefan
Şi văd oştiri peste pământul sfânt
Şi văd cum pacea e zdrobită
De prostul şi naivul legământ.
Nu pot a spune că războiul vine,
Dar pot rosti suprema rugăciune,
De va veni războiul cela crud de sânge
noi nu vom face sfânta plecăciune.
Mai pot visa un munte plin de gheaţă,
Mai pot visa un fluviu plin de sânge,
Mai pot visa suprema libertate,
Mai pot visa şi pruncul care plânge.
Dar m-am trezit cu ochii plin de lacrimi
Într-un pridvor de lungă despărţire,
Cu faţa răvăşită de durere,
Cu mintea plină, însă, de iubire!
–––––––––-
Dan TEODORESCU
Iaşi, martie 2018