Eleonora Schipor: Gânduri din Bucovina de Nord

Atât timp cât am fost la odihnă, au mai apărut ceva materiale despre poeta Mariana Gurza. Astfel în săptămânalul românesc CONCORDIA, din 30 iunie 2017, a apărut publicația ,,Poeta cu suflet de înger”. Tot în același ziar și la data respectivă, este un alt material sub genericul “O picătură de fericire la Prisăcăreni”. Semnează- Doina Bojescu, redactor-șef al publicației date. La întâlnirea în cauză au fost prezentate de subsemnata cele două ediții recent apărute ale talentatei doamne din Timișoara. Fiind printre invitați, doamna Doina a scris cu multă pasiune despre prezentarea cărților respective.

În data de 6 iulie 2017, în ziarul ucrainean VIDRODJENIA (Renașterea), a apărut în limba ucraineană articolul despre întâlnirea de la Prisăcăreni și prezentarea cărților respective. Sincere mulțumiri inimoaselor doamne Rodica Zegrea, bibliotecara șefă din Prisăcăreni (un sat aflat nu departe de Cupca), dar și Doinei Bojescu pentru că a oferit în ziarul condus de ea o pagină și jumătate pentru oglindirea acestor evenimente de mare importanță. Aceleași sincere mulțumiri și ziarului ucrainean “Renașterea” pentru susținere și înțelegere. Doamne ajută!

*

Nu știu dacă merit toate aceste clipe minunate, în locul de baștină a părinților mei. Poate așa a fost să fie, să-mi păstrez filonul bucovinean binecuvântat de cei care au plătit cu sânge de-a lungul vremurilor. Dragostea mea pentru ,,loc” și ,,oameni frumoși” a rămas neschimbată.

Mulțumiri scriitoarei Eleonorei Schipor, doamnei Doina Bojescu, redactor-șef a publicației CONCORDIA, doamnei Rodica Zegrea, bibliotecara șefă din Prisăcăreni și colectivului redacțional al ziarului ucrainean “Renașterea” .

Doamne ajută !

Mariana Gurza

Timișoara

22 iulie 2017

Eleonora Schipor: Cărți ce merită să fie cunoscute

Prezentarea cărțlor talentatei doamne Mariana Gurza din Timișoara continuă. Azi le-am făcut o primă cunoștință unui grup de copii din satul meu de baștină Pătrăuții de Jos (sat vecin cu Cupca), cu cele două cărți ale bucovinencei-bănățene Mariana Gurza. Desigur a fost doar o scurtă prezentare.

La ea au participat și două neobosite doamne care toată viața activează pe tărâmul culturii satului natal. Maria Ștefureac, șefa bibliotecii și Larisa Popescu, directoarea căminului cultural au făcut inițial cunoștință cu noile cărți. Urmează să organizăm o prezentare de carte la biblioteca sau la căminul cultural din localitate. Cărțile doamnei  Mariana Gurza merită să fie cunoscute de toți, mari și mici, dar mai ales de iubitorii cuvântului scris, de cei care prețuiesc cartea, de cei care citesc.

Repet, ne-am dori să avem mai multe exemplare de carte, care să-și ocupe locul meritat pe rafturile bibliotecilor noastre.

Deocamdată, mie nu-mi rămâne decât să fac mai multe xeroxuri cu materialele din felurite ziare de și despre Mariana Gurza, mai ales cele publicate la noi în Bucovina. Sperăm că într-o bună zi o vom avea printre noi ca să facem cunoștință mai îndeaproape cu această doamnă deosebită. O așteptăm cu drag în ospeție, și așteptăm noi cărți, proză, și noi poezii bune. Succese și Doamne ajută!

 

——————————

 

Eleonora Schipor

22 iunie 2017

Pătrăuții de Jos

Ucraina

Eleonora Schipor: Noi prezentări de carte

O asemenea măsură a avut loc astăzi, 20 iunie 2017, la biblioteca din satul Prisăcăreni, raionul Hliboca, în prezența câtorva îndrăgostiți de frumos, de literatură, cultură, civilizație.

Ne-am adunat la mica bibliotecă sătească la invitația inimoasei doamne Rodica Zegrea, șefa acestei instituții culturale de aproape trei decenii.

În prezența câtorva poeți, ziariști, lucrători ai sferei culturale, săteni, elevi ai școlii locale am făcut o scurtă trecere în rvistă a câtorva cărți de valoare pentru neamul nostru.

Mai întâi am prezentat cartea savantului bucovinean, președintele societății regionale «Golgota», domnului Ilie Popescu. Carte scoasă recent de sub teascul tipografiei din Storojineț având ca titlu «Pagini despre absolvenții catedrei de filologie română și clasică a universității din Cernăuți». La pregătirea pentru tipar a acestei cărți și-a adus contribuția nemijlocită și semnatara acestor rânduri, care este și coordonatoare de proiect, iar împreună cu tânăra ei colegă, profesoara de limbă maternă de la CIE Cupca, Lucica Dușceac, corector și redactor.

Doamna bibliotecară șefă Rodica Zegrea a amenajat un panou cu cărțile și ziarele de și despre doctorul în filologie Ilie Popescu, la care subsemnata a mai adăugat câteva materiale proprii despre autorul dat, care este și consăteanul meu, fiind originar din Pătrăuții de Jos, despre care am scris și o carte la cei 75 de ani ai săi, apărută în anul 2014.

În partea a doua a întâlnirii date, la propunerea mea, am amenajat o mică expoziție (ziare, reviste, cărți) și am prezentat cărțile recent apărute ale poetei bucovineano- bănățene Mariana Gurza. Am început discursul meu despre «Poeta cu suflet de înger» (cine a numit-o astfel a spus un lucru extraordinar), referindu-mă la originile ei bucovinene. Am citit un fragment din poezia  «Plai de dor», care reflectă, ca și în celelalte de altfel, marea dragoste a autoarei purtată cu sfințenie de-a lungul vieții meleagurilor de baștină ale părinților ei.

Frumoasă,/ ai pătruns în sufletul meu,

Ca o pasăre măiastră,/ Bucovină,

Plai de doină,/ Plai de dor…

Sfânt și binecuvântat/ Îți este neamul

Neam nemuritor…

Celor prezenți le-am vorbit despre bucovinenii introduși în  volumul APROPIERI, referindu-mă mai ales la materialele dedicate poetului-martir Ilie Motrescu, din Crasna-Putnei.

Pe scurt am prezentat și cartea de versuri apărută în ediție bilingvă cu titlul «Dumnezeu și umbră» a doamnei Mariana Gurza.

A fost de fapt prima prezentare  a acestor două cărți recent apărute și primite în dar de subsemnata. Sper că asemenea prezentări vor avea loc pe parcursul acestui an în mai multe biblioteci din ținutul nostru bucovinean.

Referiri la cele trei cărți recent apărute au făcut rând pe rând invitații, redactorul-șef al săptămânalului «Concordia», poeta, ziarista, publicista, pictorița, doamna Doina Bojescu, redactorul șef al ziarului raional «Monitorul de Hliboca», poet, ziarist, publicist, vicepreședintele Societății de cultură românească Mihai Eminescu din regiunea Cernăuți, domnul Nicolae Șapcă, profesorul, activistul și autorul de cărți din satul Suceveni, domnul Teodor  Nicolaevici, specialistul în agricultură, Ion Crâliuc, activistul, fost participant al operațiilor de luptă din Afganistan, Dumitru Fedorcea și alții. Prezenți la manifestarea dată au mai fost bibliotecarele din satele vecine Suceveni și Petriceni, elevi, săteni. Toți au ascultat cu atenție relatările noastre. Aproape toți și-au dat părerea că ne-ar trebui prin bibliotecile noastre mai multe cărți de ale doamnei Mariana Gurza, (sperăm că acest lucru va fi posibil), ba mai mult chiar ne-am dori s-o avem printre noi la una dintre aceste prezentări, șirul cărora a început azi, într-o zi fierbinte de vară, într-o mică biblotecă de la țară unde domnește atmosfera dragostei de carte, de literatură, de lucruri frumoase.

Sincere mulțumiri neobositei doamne Rodica Zegrea care la finalul acestei întâlniri de neuitat ne-a citit o poezie proprie, deoarece scrie poezii bune în trei limbi – română, rusă, ucraineană. Sperăm că într-o zi le vom avea înmănunchiate între copertele unei cărți.

Cred că pe parcursul anului curent vom avea multe asemena întâlniri și prezentări de carte. Deocamdată le mulțumim tuturor celor care o zi obișnuită de lucru au transformat-o într-o zi de sărbătoare. O adevărată sărbătoare de suflet. Să dea bunul Dumnezeu să avem parte de cât mai multe asemenea zile în viața noastră.

———————————–

Eleonora Schipor

20 iunie 2017

Prisăcăreni, raionul Hliboca

Ucraina

Eleonora Schipor: Eminescu e poetul…

Eminescu e poetul…

 

Mai presus de legea firii

Și de viață în cuvânt,

Eminescu e Poetul –

Taină, vis și legământ.

 

Răsfoind a vieții carte,

Scris e peste ani, deplin,

Eminescu e Poetul –

Doină, viață și alin.

 

Colindând prin constelații

Pe al lacrimilor zbor,

Eminescu e Poetul –

Veșnicie, cânt și dor.

 

Dăinuind peste milenii

Visul dorului de-un veac,

Eminescu e Poetul –

Crez, duminică și leac.

 

Ne-am născut pe-aceste plaiuri

Înfrățindu-ne-destin,

Eminescu e Poetul –

Codru, stea și dulce chin.

 

Tot urcând înspre înalturi

Cu el facem legământ,

Eminescu e Poetul –

Un Luceafăr dalb și sfânt.

———————————-

Eleonora Schipor

Cernăuți

Ucraina

Eleonora Schipor: Trăind cu Dumnezeu în suflet

După ce în anul 2013 harnica poetă Mariana Gurza a scos la lumina zilei « Vasile Plăvan, un Slavici al Bucovinei – restituiri», iată că peste 3 ani vine în fața cititorilor cu un alt volum «Dumnezeu și umbră». Nu în zadar conaționalii săi o numesc poetă, editoare și eseistă creștină.

Cartea de față mi-a fost pusă la dispoziție împreună cu cealaltă ediție «Apropieri»… despre care am început să scriu câte ceva, sperăm că pe viitor vor fi mai multe publicații, dar și prezentări pe la bibliotecile noastre.

«Dumnezeu și umbră» nu este numai un volum de versuri obișnuit, dar este o ediție bilingvă, tradusă fiind în limba engleză de scriitorul George Anca. Lector al cărții de față este tot George Anca, tehnoredactarea aparținând lui Vasile Petrescu. Ediția bilingvă a apărut la editura «Singur» din Târgoviște. Autoarea a dedicat-o nepoților săi Miriam Clara Aticia, Maria și Alexandru. Prefața cărții «God and shadow» (Dumnezeu și umbră) este semnată în ambele limbi de același domn George Anca. Sună frumos «Frumoasa doamnă întru Dumnezeu și umbră». Am rămas plăcut impresionată descoperind și numele meu propriu în această prefață, alături de alte nume cunoscute în spațiul literaturii române contemporane. Aducând în fața cititorilor câteva citate din poeziile incluse în volumul de față, traducătorul George Anca ne mai prezintă și alte câteva crâmpee din spusele unor cititori de-a lungul anilor, care la rândul lor au apreciat scrierile poetei bocovineano- bănățene. Iată câteva dintre ele – «Vrea să detoneze egoismul din jur» (Adrian Dinu Rachieru), «tăcerea nu-i va zăgăzui sufletul» (Eleonora Schipor), «versurile devin universul și salvarea sa» (Nina Ceranu).

Postfața cu titlul «De ce Mariana Gurza?» este semnată (având și traducerea în engleză) de Ștefan Doru Dăncuș care la fine ne face o mărturisire, citându-l pe Nietzsche, ce caracterizează poeziile autoarei «Dacă te uiți în neant, și neantul se uită la tine».

38 de poezii ale doamnei Mariana Gurza au fost incluse între copertele cărții de față. Deschizând-o vom descoperi in partea  stângă varianta engleză a versurilor, iar în dreapta cea românească. Unele dintre ele le-am mai întâlnit și în unele volume precedente.

Poeziile poetei Mariana Gurza conțin multă filosofie, gânduri, reflecții, meditații, rugă, speranță, suferință, dragoste, tristețe, vise… Peste tot vom găsi cele mai felurite epitete, comparații, metafore…, ca de exemplu răceala nopților, vuietul apelor, căderea stelelor ș.a. (Căderea stelelor). Dor și durere exprimă autoarea față de persoanele dragi trecute deja în eternitate așa ca bunicul în poeziile «Mă doare», «Unde ești bunicule», sau cea dedicată tatălui «Tată, mi-e dor de tine». Gânduri filosofice găsim mai ales în poeziile «Căderea stelelor», «Spune-mi cine sunt», «Enigmatic e tоtul», «Încăpățânare», «Imaginea infinitului», «Oglinda dorului» ș.a. Frumos spune poeta în versul «Limba noastră», apărând-o de elemente străine … Limba noastră rămâne Sfântă/ Deoarece/, acolo sus, în cer/, cineva/ I-a dat binecuvântarea/ încă de la facerea lumii. O poezie deosebită pe care am citit-o cândva într-un volum anterior este «Manifest pentru viață». Sincer și insistent poeta cere …Lăsați caii să zburde pe câmpiile-ntinse…/ Lăsați florile să crească unde e verde…/ Lăsați-mi gândul neîntinat…/ Lăsați-mi sufletul curat/Și visele plăpânde… Cele mai multe sunt pline de gânduri, meditații și reflecți creștine, nu înzadar doamna Mariana Gurza este numită poetă creștină. Credința, dragostea, rugăciunea îi ajută autoarei mereu în viață (ca și nouă tuturor, de altfel). Găsim peste tot aceaste gânduri, dar mai ales în poeziile «Nu ne lăsa să rătăcim», «Ruga o port în mine», «Mă uit spre cer», «Cerul plânge în inima mea», «Zbor printre nori», «Căutare de sine», «Smerenie», «Ramuri triste» ș.a. …Nu știu dacă sfinții mi-au auzit ruga/, Dar știu că dincolo de nouri/ Privirea sfântă și blajină/ Veghează și este printre noi…, ne mărturisește cu încredere și speranță poeta în poezia «Smerenie».

N-am vorbit despre toate poeziile autoarei, ele merită citite, iar cartea merită să-și ocupe locul printre cărțile aflate în bibliotecile noastre.

Nu ne rămâne decât să ne rugăm bunului Dumnezeu să-i dăruiască multă sănătate, succese de creație și mulți ani de viață ca să ne bucure cu noi poezii, cărți de proză, iar noi să le putem citi și aprecia la justa lor valoare.

Doamne ajută!

—————————————-

Eleonora Schipor

Cernăuți

Ucraina

7 iunie 2017

Eleonora Schipor: Mariana Gurza – poeta cu suflet de înger

Anume așa este numită de conaționalii săi harnica și mereu neobosita poetă bănățeană, cu rădăcini bucovinene. Ambii părinți sunt născuți în Bucovina, iar mama este originară din satul Cupca. Anume Cupca, cu vechile și frumoasele ei tradiții, ne-a și apropiat sufletește pe amândouă, necătând la faptul că o mare distanță (în kilometri doar) ne desparte, iar personal încă nu ne cunoaștem.

Mai întâi ne-am transmis una alteia cărți și ziare prin intermediul vrednicului cupcean, cu părere de rău trecut deja de 11 ani în eternitate Petre Ciobanu, fiul satului, care se stabilise cu traiul în orașul Brașov, cel care ani de-a rândul, ajutat fiind de alți doi cupceni, a trudit la apariția monografiei istorice a baștinii. Pe urmă câțiva ani n-am prea avut prin cine să transmitem ceea ce am publicat eu aici, și doamna Mariana acolo, dar niciodată n-am uitat una de alta. Tocmai din această pricină eu personal am doar primele volume de poezie ale doamnei, iar domnia sa doar o parte din cărțile mele. Pe urmă deși cu mare întârziere au ajuns totuși aici, la baștină, două cărți importante de ale doamnei scriitoare din Timișoara. E vorba despre cărțile dedicate a doi mari cupceni ai tuturor timpurilor și anume «Vasile Plăvan – boabe de lacrimi» și «Petru Ciobanu, un iubitor de neam». (Despre ambii am publicat și eu personal câte ceva pe paginile ziarelor noastre, în special despre regretatul Petre Ciobanu pe care l-am cunoscut personal).

Prin rețele de socializare ne-am regăsit abia anul trecut, trimițându-ne mesaje, dar și relatări despre noile apariții editoriale.

Zilele trecute printru-n colet poștal au ajuns la mine încă două cărți de ale doamnei scriitoare. E vorba despre volumul de versuri «Dumnezeu și umbră», în ediție bilingvă, traducerea în engleză îi aparține lui George Anca și celălalt volum în proză intitulat «APROPIERI  Mariana Gurza – pelerinaj prin idee, gând și suflet».

Cu cel de-al doilea volum am luat cunoștință chiar în variantă electronică, răsfoind pe paginile Faceboocului textele tipărite între cele circa 324 de pagini.

M-am bucurat mult văzând că poeta timișoreană printre zecile de nume importante ce se perindă pe paginile noii apariții editoriale, n-a uitat și de dragii ei bucovineni. Am descoperit astfel două materiale publicate prin revistele din România și întruchipate în recentul volum despre poetul martir din Crasna Putnei Ilie Motrescu, dar și câteva materiale proprii. Unele dedicate poetei Mariana Gurza, mai bine zis cărților pe care domnia sa le scrie și publică, dar și ale Marianei Gurza dedicate mie. Am rămas plăcut surprinsă, fapt pentru care îi sunt sincer recunoscătoare.

Aș vrea să mă refer în rândurile următoare chiar la cartea APROPIERI, apărută la editura «Mușatinia» în acest an și având-o ca coordonatoare de proiect și editor pe scriitoarea Emilia Țuțuianu, lector – George Anca, redactor – Dorin Dospinescu, grafica – Iosif Haidu.  Volumul este împărțit în trei capitole. Primul și cel mai impunător se numește «Reflecții de cititor – Mariana Gurza». Al doilea poartă titlul «Reflecții critice». Al treilea «Interviu» cuprinde doar un singur interviu relizat cu autoarea de doamna Emilia Țuțuianu, cât și note biografice. În «Prefață» vom putea găsi «Dosar – credință» semnat de George Anca, iar la «Postfață» avem un «Index» de nume.

 

Cum spuneam mai sus în primul capitol autoarea a adunat zeci de articole dedicate multor oameni de vază mai mult sau mai puțin cunoscuți în spațiul nostru bucovinean. Despre fiecare a găsit cuvinte de laudă, aprecieri juste, note, argumente, citate chiar din opera lor proprie (fie în versuri, fie în proză). La unii ne aduce ceva date biografice, la alții crâmpeie din analiza operelor publicate, găsind pentru fiecare în parte ceva deosebit. Unii dintre cei pomeniți pe aceste pagini scrise cu atâta dragoste, finețe, atenție și răbdare, cu părere de rău nu mai sunt, iar autoarea le face un elogiu în timp și spațiu demn de toată lauda. Alții, care scriu, crează, speră, visează sunt nu mai puțin apreciați pentru munca lor de creație, noblețea sufletului și dorința de a face lucruri frumoase în această viață.

Astfel cititorii îl vor putea găsi pe poetul-martir Ilie Motrescu pentru prima dată la pagina 71 în articolul «Ilie Motrescu – Cântarea Carpaților». Este de fapt o prezentare a volumului bilingv a poeziilor din perioada adolescenției lui Ilie Motrescu. Cum spuneam adineauri sunt citate din versurile poetului. A doua oară ne întâlnim cu regretatul poet bucovinean deja la p. 175 întru-n alt material intitulat «Ilie Motrescu – Cântarea Carpaților, volum de poezii, ediție bilingvă română-ucraineană, îngrijit de Eleonora Schipor». Mai întâi articolul dat a văzut lumina tiparului în revista «Melidonium». Sincere mulțumiri vrednicei doamne Mariana Gurza pentru aprecierile aduse și la adresa mea pentru pregătirea acestui volum.

La pagina 84 am mai descoperit o bucovineancă despre care am auzit câte ceva. Aspazia Oțel Petrescu, născută în localitatea Cotul Ostriței, din Noua Suliță. Citez – «Femeia creștină care a știut să rabde chinuri mucenicești din iubire pentru Hristos și Neamul Românesc». Autoarea i-a dedicat acestei minunate bucovinence chiar două articole pline de admirație, sinceritate și recunoștință pentru cele îndurare în închisori, apreciindu-i și volumul «Hristos în celulă». Impresinant și emoționant.

M-am descoperit și eu pe vreo 6 pagini, începând cu 181. În afară de faptul că mi-a prezentat titlurile mai multor cărți (păcat că nu toate au ajuns până la autoare), doamna Mariana  recunoaște că… «Personal, nu am cunoscut-o niciodată pe scriitoarea Eleonora Schipor, profesoară în satul drag mie, Cupca»… «Pentru mine Eleonora Schipor este și va rămâne o «doină», un dor, o mângâiere dând dovadă de un românism autentic. O bucovineancă vrednică de care sunt mândră»… În afară de cărțile proprii doamna Mariana Gurza a mai prezentat și câteva din cele 20 la care sunt îngrijitoare de ediție. Nu-mi rămâne decât să-i spun sincer și simplu, dar din toată inima MULȚUMESC!

La reflecții critice mai mulți oameni de vază ai scrisului românesc apreciază la justa valoare scrierile în versuri și proză a doamnei Mariana. Iată doar câteva titluri și autori – «Frumoasa doamnă întru Dumnezeu și umbră» (autor-George Anca), «Frumoasa mea Bucovină» (autoare-Aspazia Oțel Petrescu, «Mariana Gurza – Vasile Plăvan, un Slavici al Bucovinei», (autoare-Veronica Balaj),  «Intelectuali bucovineni, Vasile Plăvan» (autoare-Vasilica Grigoraș), «Destine umbrite» (autor-Adrian Dinu Rachieru), «Poeta cu suflet de înger» (autoare-Vasilica Grigoraș), «Un Slavici de Bucovina» (autor-Artur Silvestri) și mulți mulți alții. Aș vrea să menționez aici că mulți dintre cei ce i-au apreciat talentul și continuă să o facă s-au referit la bucovineanul Vasile Plăvan, despre care și eu personal am scris cu câțiva ani în urmă.

Titlurile «Poeta Mariana Gurza», (p.258-259), «Nevoia de sfida tăcerea și uitarea» (p. 289), «Puterea cuvântului și fragilitatea sufletului» (p. 292-295), «Sunt vuetul adâncurilor, lacrima suferințelor»… (p. 299-301), sunt doar câteva ce-mi aparțin, și pe care le-am publicat în diferiți ani, în ziare și reviste diferite. Desigur mai sunt și altele, dar n-au ajuns încă până la autoare.

Mariana Gurza poeta, editoarea și eseista creștină ne-a făcut un frumos cadou tuturor cititorilor. Cartea sa din care se desprinde ca un fir neîntrerupt mereu dorul de Bucovina, a ajuns până la noi. Ne-am dori mai multe volume, căci în toate predomină dorul de unde își are rădăcinile scriitoarea pe care ne-am dori s-o revedem într-o zi la baștina părinților. Cărțile ei, ca de altfel și cele ale lui Vasile Plăvan, Petre Ciobanu, cât și cele scrise despre ei, prin ziarele bucovinene, își ocupă și vor mai ocupa locul în biblioteca muzeului istoric al satului Cupca, aflat în incinta CIE Cupca. Muzeu deschis prin strădania unor intelectuali din acest sat bucovinean, la care și-a adus contribuția nemijlocită și autoarea acestor rânduri, fiind chiar directoarea lui pe principii obștești.

Felicitări minunatei doamne Mariana Gurza, această ostenitoare pe altarul cuvântului scris, această neobosită iubitoare de neam, baștină, grai și credință. Succese, scrieri alese în continuare, sănătate deplină, dragoste de neam și glie și fie ca bunul Dumnezeu, sfânta Fecioară Maria și Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil, ocrotitorii bisericii și ai satului Cupca, s-o aibă mereu în paza lor. La mai mult și la mai mare și Doamne Ajută!

————————————————

Eleonora Schipor

Cernăuţi, Ucraina

3 iunie 2017

http://www.marianagurza.ro/blog/2017/06/03/eleonora-schipor-mariana-gurza-%e2%80%93-poeta-cu-suflet-de-inger/