Lolica Gabriela Antipa – Pui de pasăre măiastră, de Vasilica Grigoraş

Fotografia postată de Vasilica Grigoras.

Îmi exprim admiraţia şi onoarea totodată, de a fi invitată de către doamna profesor Vasilica Grigoraş, pentru a-mi reda opinia din punctul de vedere al unui învăţător, iubitor de literatură pentru copii, legat de cartea domniei sale de poezii ,,Pui de pasăre măiastră”.
Nu este nicio surpriză faptul că atunci când apar nepoţii în viaţa unui om care iubeşte cartea şi cu o bogată carieră publicistică realizată constant, să nu te îmbie pasiunea de a scrie şi pentru cei mai mici membri ai familiei, numai din curiozitatea de a descrie cum cresc şi se dezvoltă, descoperind pas cu pas ce înseamnă să trăieşti.
Această carte ,,Pui de pasăre măiastră” a apărut ca inspiraţie şi bucurie la împlinirea a 6 ani, a nepoatei doamnei Vasilica Grigoraş, pe numele său, Eva Katerina, ,,o zvârlugă mică”, ,,gingaş boboc de mărgăritar”, ,,pui de pasăre măiastră”, aşa cum reiese şi din dedicaţia cărţii.
Încă de la prima poezie cititorul este invitat la o petrecere a unui copil minune, Eva Katerina, ce se desfăşoară în grădina paradisului, unde parteneri de dans şi de joacă sunt: ,,Cip-cirip de rândunici”, ,,Gărgăriţa”, ,,Cucul”, ,,Privighetoarea”, ,,Licurici”, ,,Vrăbiuţele”, ,,Pasărea”, ,,Poneiul, Coamă roz”. În acest decor mirific, copiii pot descoperi în versuri calde cu rima împerecheată, foarte uşor de memorat, tainele naturii, în care se pot juca ,,De-a v-aţi ascunselea” prin ,,Viaţa dulce ca mierea”, purtând în glas un ,,Cântec”.
La această petrecere suntem invitaţi pe tot parcursul anului, chiar dacă timpul liniar acolo nu există şi totul se petrece într-o clipă. Grădina îşi schimbă ţinutele în funcţie de cele patru anotimpuri, descrise în poeziile: ,,Dis-de dimineaţă”, ,,Flori de primăvară”, ,,Lumina de Paşte”, ,,Minunea de cireş”, ,,Războiul de ţesut al toamnei”, ,,Fulg de nea”.
,,Gospodina anului” oferă oaspeţilor must, gem, dulceaţă şi peltea, în clătite învârtite cu mult drag de ea. Toţi pe ,,Preşul fermecat” dansează şi se minunează de această escapadă.
După ce un fulg de nea îşi face apariţia, vine cu ideea Eva să se aşeze pe albul drum, să ofere bucuroasă ,,Scrisoare către Moş Crăciun”.
Doamna Vasilica Grigoraş retrăieşte copilăria alături de Eva şi se bucură aşa cum o făcea atunci când era copil. Această bucurie pe care poeta o exprimă în versuri la aniversarea de 6 ani a Evei exprimă dorinţa de a se dezvolta armonios cu mediul înconjurător, de a iubi natura, de a fi corectă şi împlinită în viaţă în cele trei aspecte: social, emoţional şi profesional.
Cartea se adresează copiilor din ciclul primar, poeta completând în versuri particularităţile de vârstă ale acestora, când înţeleg pe deplin regulile unui joc, îşi dezvoltă imaginaţia şi creează altul nou (Poneiul, Coamă roz). Prin joc interacţionează şi se integrează în grup cu uşurinţă (Pui de pasăre măiastră), reuşesc să îşi facă prieteni (Licurici), să înţeleagă punctul de vedere al celorlalţi (Cine cred că eşti). Astfel devin mai responsabili cu lucrurile şi cu activităţile zilnice, capătă încredere de sine, acceptă atunci când pierd, învaţă din această experienţă, dorindu-şi să câştige altă dată („Ciobită”).
Prin vers li se stimulează dragostea de învăţătură, le place să meargă la şcoală şi să înveţe, fără a-şi pierde gustul dulce al copilăriei (Deja sunt mare), făcând multe şotii împreună cu ai lor colegi (Fantome prin ceaţă).
Treptat, treptat învaţă să descopere şi să surprindă oportunităţile mediului în care trăiesc (Fulg de nea), întru bucuria copilăriei. Cei mai mărişori încep să-şi dezvolte singuri proiecte, cerând ajutor doar atunci când nu se mai descurcă (Preşul fermecat); trecând printr-un larg spectru al emoţiilor, învaţă să le gestioneze. Relaţia cu mediul înconjurător se adânceşte şi se cimentează în această perioadă, copiii îşi sporesc mai mult cunoştinţele despre acesta şi simt din plin bucuria trăirii în aer liber, curat şi proaspăt („Papada”).
Important pentru zilele noastre, când mirosul banului este perceput de la vârste fragede, copiii încep să înţeleagă noţiunea banilor, folosirea şi economisirea lor (Puşculiţa).
Ca bunică, autoarea nu pierde din vedere nici formarea deprinderilor de a participa la diferite activităţi în sânul familiei prin asumarea anumitor sarcini simple (Gospodina anului), astfel încep să-şi planifice pe termen scurt unele activităţi casnice.
Tot la această vârstă, copiii îşi dezvoltă dorinţa de cunoaştere, pasiunea pentru colecţii, curiozitatea şi dorinţa de cunoaştere în diferite domenii, descoperindu-şi înclinaţile, pasiunile, dezvoltându-le armonios atunci când sunt susţinuţi de familie („Tişolul”). Prin vers, autoarea are în vedere şi dezvoltarea vocabularului copiilor, însuşirea unui lexic bogat, corect, pe cât posibil nepoluat de influenţe din alte limbi.
Şi nu în ultimul rând, o atenţie deosebită acordă poeta încurajării copiilor în cunoaşterea lui Dumnezeu şi a Maicii Domnului prin rugăciune: „Din a naturii catepeteasmă/ Inspirăm sfânta mireasmă,/ Ăsta-i un adevărat mister,/ Ce-aş mai putea, Doamne, să-ţi cer?” (Dis de dimineaţă); „Şi cred, că acolo sus/ Îl vizitează pe Iisus./ Şi ea este copilul lui,/ Minune a creaţiei dintâi.” (Pasărea); „Te-mbrăţişez frumoasă zână,/ Nectarul vieţii îl adună/ Mereu, cu blândă rugăciune/ la Maica noastră Bună.” (Pui de pasăre măiastră)
Citind această carte, nu se poate să nu fie remarcat spiritul ludic al autoarei. „Exploatând” minunat pronunţarea greşită a unor cuvinte de către Eva, crează scene hazlii, de toată frumuseţea „-Unde e „babeta” mea?/ Chiar acum, Eva o vrea!/ Şi când colo, ce să vezi?Vine Bobo cu-ochii verzi,/Şi cu lacrimi tot râdea, Crezând că-i vorba de ea/. Şi-atunci se împlică Sara/ Ca să terminăm gargara.” („babeta” fiind tableta) Versurile scrise cu umor dezvoltă şi umorul cititorilor copii.
Mulţumiri adresate muzei, poetei, pentru plăcerea de a putea redescoperi fiecare ghiduşiile din copilărie citind această carte şi să nu uităm să ne menţinem copii în sufetele noastre în fiecare zi, pentru a păşi sprinţar şi fără griji prin viaţă.
Poftă de lectură, vă recomand cartea cu căldură!

prof. Lolica Gabriela Antipa