Maria Diana Popescu, Agero: Cîţi stăpîni are România?

Am o plîngere serioasă împotriva unor agresiuni grosolane, care ne injectează clipă de clipă picături otrăvite în ochi, în minte şi în suflet. Cui mă plîng, nici eu nu ştiu, acum, cînd toate au luat-o razna, iar mizeria ne  este servită pe post de  mic dejun, prînz şi cină. Site-ul care ne sare automat în ochi atunci cînd ne decuplăm de la e-mail, este vorba despre „Yahoo România”, ne trage cîte o plamă dureroasă nouă, doamnelor, care mai avem bunul simţ şi ruşinea la cote normale. Mi se face greaţă de anumite titluri mizerabile, preluate de pe reviste de doi bani, cum ar fi: „Istoria vibratoarelor”, „Cinci metode care te duc la orgasm”, „Cele mai bune poziţii pentru orgasm”, „De ce bărbaţii mimează orgasmul” et caetera. Astfel de articole produc silă, nu interes. Dansul la bară, sexualitatea la vedere şi pornografia cu noua ei brutalitate, sînt o sumă dramatică de exhibiţii, care nu-şi au locul într-o societate cu capul pe umeri. Generaţia aceasta, hrănită cu de-a sila din propriile vicii şi slăbiciuni, din violenţă şi ruină, trebuie să se trezească la realitate.  Societatea la vedere ar trebui să fie un loc de siguranţă publică şi moralitate, un loc-oglindă unde să fie proiectate doar aspecte educative. Exhibările mîrlăneşti trebuie închise în spaţii ermetice, nu afişate în apele internetului, accesibile şi minorilor.

Nici prea titrat, nici cu o profesie la bază

Dar, să revenim la ciobanii şi oile noastre. Că e de bine sau e de rău numirea lui Eduard Hellvig la cîrma S.R.I. nu vom şti prea curînd. Dacă Preşedintele României n-a consultat axa Washignton-Berlin, iar numirea lui Hellvig ar fi parte din pachetul de datorii faţă de sponsori, atunci, se cheamă că a înţărcat bălaia. Ar fi vorba de încă un buştean doborît sub pretextul copacilor smulşi de inundaţiile şi viitura arestărilor din ultimul timp. În contextul vasalităţii faţă de imperiile hiperactive ale Occidentului, era firesc să-ţi consulţi stăpînii care ţi-au întins o mînă în competiţia cîştigată. Nici prea titrat, nici cu o profesie la bază (a se vedea că un curs de cîţiva ani, trei parcă, la o universitate, plus nişte cursuri politice de vară, sînt cuiburi născătoare de politicieni cu capul în nori), din postura de şomer de lux, Eduard Hellvig a făcut un salt acrobatic tocmai în fruntea Serviciului Român de Informaţii, una dintre cele mai importante pîrghii în administrarea statului. Dacă sistemul de învăţământ, metamorfozat cu intenţii criminale, produce doar semianalfabeţi cu diplome de alfabeţi, de unde să scoatem guvernanţi sau oficiali de calitate? La conducerea României s-a rotit perpetuu acelaşi profil de politician care şi-a dat pantalonii jos la comandă sau şi-a ridicat generos fusta, cu plecăciune şi smerenie, în faţa „valorilor” occidentale!

După cîte vedem de ani şi ani de zile, a te remarca, azi, în politică, înseamnă a frauda şi a-ţi face stagiul după gratii. În acest ritm al inversării acute şi dureroase a valorilor românismului, nu peste mult timp, copiii românilor se vor numi în mod obligatoriu, Klaus, Orban, Helga, Merkel, Hellvig, Marko Attila, acesta din urmă fiind numele deputatului fugar, care se ascunde în Ungaria după ce Camera Deputaţilor a dat aviz de arestare preventivă din luna decembrie a anului trecut, iar M.A.E. s-a spălat pe mîini.

Se impune pentru români un salariu  minim pe Uniunea Europeană, dacă tot vorbesc despre drepturi şi obligaţii nediscriminatorii

Efectiv, pe Eduard Hellvig l-a căutat norocul pe acasă, avînd în vedere că în 2009, absolvent ca bursier Sörös al unor cursuri speciale, a solicitat acordarea de ajutor de şomaj din partea statului român, pentru că nu şi-a putut găsi un loc de muncă. Păi, cred şi eu! Cum să-şi găsească loc de muncă în baza unei şcoli politice? România are nevoie de medici, profesori, ingineri, arhitecţi, muncitori, oameni de ştiinţă, nu de prăsirea şi înmulţirea la infinit a unei clase politice degenerate. O analiză a declaraţiilor de avere a celor 59 de foşti parlamentari care au solicitat ajutor de şomaj, printre care şi Eduard Hellvig, arată că mulţi dintre ei fac parte din categoria şomerilor de lux, cu conturi consistente în bănci şi acţiuni la diverse firme aducătoare de venituri. Rogu-vă, gîndiţi-vă la un român muncitor, al cărui loc de muncă a fost desfiinţat şi care va primi o îndemnizaţie de şomaj de 500 de lei pe lună, timp e nouă luni. Din ce trăieşte bietul român, cînd numai întreţinerea la bloc pe timp de iarnă se ridică la 400 de lei pentru un apartament modest? Dar un ţăran cu o pensie de 400 de lei  cum supravieţuieşte? Europarlamentarii care reprezintă România la curţile de neînduplecat ale Uniunii ar trebui să propună pentru români un salariu  minim pe Uniune, dacă tot vorbesc despre drepturi şi obligaţii nediscriminatorii. Guvernanţii noştri acceptă condiţiile abuzive ale infamei dictaturi F.M.I., în faţa căruia dă raportul cu slugărnicie şi umilinţă. Nu prea înţeleg cum devine „cestiunea”: sîntem integraţi în Uniunea Europeană, dar F.M.I.-ul dictează? Cîţi stăpîni are România? A cui colonie sîntem? Măcar să ştim şi noi.  Muncitorii calificaţi şi necalificaţi care lucrează în condiţii grele, uneori inumane, clasa mijlocie care lucrează cîte 12 ore pe zi, intelectualii, medicii, profesorii ar trebui plătiţi cu mii de euro pe lună.

Auzim cum  se cioplesc ţepele! Poporul nu poate fi sabotat la nesfîrşit!

Un fapt m-a şocat în tot acest sfert de veac, şi anume, obrăznicia mereu crescândă a clasei politice de a da găuri în partea de barcă a poporului nostru, reuşind împărţirea lui în două şi scufundarea într-o mare măsură. Mă întreb, cînd oare ne-a dat nouă mintea pe dinafară? Atunci cînd unii au intrat în biserica „Adorarea lui Băsescu” şi au stat prea mult în genunchi, sau acum, cînd, cu coada între picioare, alţii sau tot aceiaşi se ploconesc în faţa unor „sfinţi” străini, care nu se vor trezi niciodată din revelaţia lăcomiei şi corupţiei? Auzim cum  se cioplesc ţepele şi vedem cum se pun în scenă piese de teatru, actori fiind vechile lichele politice. Brambureala cu arestările preventive şi eliberările de după, nu e o întîmplare simplă. S-a dorit un nou episod gen „ziariştii răpiţi în Irak”, în care Băsescu şi serviciile secrete trebuiau să apară ca salvatori, iar opinia publică să aibă mintea ocupată. Regia aceasta nu va mai funcţiona prea mult timp. Poporul nu poate fi sabotat la nesfîrşit! Dacă aş fi prim ministru aş reduce la jumătate numărul servitorilor din servicii. România nu-şi poate permite luxul unei concurenţe cu C.I.A. sau F.S.B., privind numărul de angajaţi, aceştia consumînd bani serioşi de la buget, în timp ce  sănătatea şi educaţia trăiesc de pe o zi pe alta. De ce ar avea nevoie România de atîţia servitori servili, care să spună mereu „yes” (dar fără să iasă din sistem!), în schimbul unor salarii consistente, cînd soarta României este tranşată în spatele uşilor închise de nedreptele şi întortocheatele politici Washington-Bruxell & Co?

Maria Diana Popescu, Agero

www.agero-stuttgart.de

Anunțuri

Maria Diana Popescu: Derbedeii care au violat constant şi bestial Constituţia şi legile Ţării

Un sfert de veac de crasă nesimţire politică şi un tablou suprarealist, extrem de dureros şi de ofensator: hoţii şi şpăgi de miliarde, nepotism, evaziune, corupţie care face istorie şi căruţe de bani puşi la adăpostul băncilor străine; salarii lor nesimţite, de zeci şi zeci de mii de euro pe lună, într-o economie abia pîlpîind, de care trag toţi veneticii cu dinţii printr-o criză financiară, anume inventată ca să poată fura în voie, cînd poporul e ţinut în sărăcie, exploatat şi înhămat la sute de taxe din salarii de Guineea! Derbedeii care s-au prefăcut a conduce Ţara au violat constant şi bestial Constituţia şi legile ei, au încasat enorme salarii ilicite şi nemeritate, ca să aibă de unde îi mitui şi plăti pe cei care i-au ajutat să ajungă în funcţii. „Eu vreau să schimb totul!”, scrie Klaus Iohannis în cartea sa „Pas cu pas”. Totul, însemnînd, probabil, în viziunea unui scriitor neofit, nu doar politica, ci şi traiul românilor şi toate feţele care şi-au făcut sfertul de veac de teroare şi nesimţire la cîrma fără timonă a Ţării. Dacă vreţi cu adevărat să vă exercitaţi dreptul la schimbare, începeţi cu latura socială şi etică, domnule preşedinte. Daţi-i afară pe toţi duşmanii Patriei Române! Creaţi locuri de muncă, măriţi umilitoarele salarii şi pensii ale românilor, eradicaţi sărăcia, eliminaţi ilegala taxă radio-tv, încasată de trei-patru ori cetăţeanului, electrificaţi satele şi gospodăriile României, care încă mai orbăcăie în întuneric, daţi-i afară din Ţară pe bancherii care sfidează naţiunea română, bancherii-cămătari care au abuzat în mod revoltător milioane de români, stîrpiţi reţelele de crimă economică, daţi afară din Ţară exploatatorii, corupţii, gangsterii, deviaţii-sexual care nu se adaptează credinţei milenare a poporului şi conceptelor sănătoase de viaţă ale românilor, daţi afară afacerile murdare ale corporaţiilor americane şi redaţi suveranitatea României!

Românii nu mai suportă adunătura de impostori care s-au îmbogăţit prin furt

Faceţi ceva odată pentru poporul acesta adus de spate, împovărat de exploatare, şi sărăcie. Eliminaţi cele mai multe şi mai mari taxe din U.E. plătite de bietul român! Am avut numai preşedinţi care au făcut umbră Ţării chiar şi atunci cînd nu era soare! Nu vă rupeţi de realitatea românească! Nu e nici moral şi nici normal să vă aduceţi aminte brusc de popor şi vă îndrăgostiţi de virtuţile ştampilei din mîna lui doar în campaniile electorale! Opriţi distrugerea noastră ca naţiune, opriţi vînzările de terenuri agricole străinilor, vînzările de păduri, vînzările de Neam şi Ţară! Opriţi fărîmiţarea Ţării şi trimiterea ei în războaiele economice ale altor state! Stopaţi cu fermitate enclavizarea Ţării, constituirea unui avorton, a unui stat străin în statul român, gen Ţinutul Secuiesc în inima României de două ori milenară! Ocupaţi-vă de cetăţenii României! Viaţa lor, salariile, pensiile şi nivelul de trai sînt prioritare! Nu mai trageţi de timp cu „cestiuni” neînsemnate! Românii nu mai suportă şi nu mai acceptă în continuare la masa naţională adunătura de impostori şi puşcăriabili, care s-au îmbogăţit mişeleşte de-a lungul sfertului de veac de nesimţire capitalistă! E ca şi cum ar lăsa cheile de la casa Ţării unor hoţi şi criminali notorii! De ce păstraţi tăcerea în scandalul Udrea-Serviciile secrete, domnule Preşedinte? Vi s-a ordonat cumva, de undeva, de peste ocean? Faceţi dumneavoastră primul pas spre crearea de noi locuri de muncă, spre eradicarea sărăciei! Nu în anii care vin! Nu la anu’ şi la mulţi ani, ci acum! Vreau să văd un şantier care construieşte locuinţe din fondul de stat pentru generaţia tînără, nu moluri, nu faimoase şi sfidătoare sedii de bănci, bordeluri şi super-marcheturi! Vreau să văd un sistem de sănătate modern şi gratuit! Vreau să văd puse în mişcare politici fiscale avantajoase românului mediu. Sînteţi sau nu în stare de astfel de transformări, domnule Preşedinte, priceput la promisiuni şi testări pe feisbuc?

Criminalii care au lovit şi lovesc mişeleşte trupul milenar al Bisericii Ortodoxe Române

De-a lungul sfertului de veac am avut preşedinţi, guverne, centre de poliţie politică, centre de şantaj şi de tîrg cu agenţii străine, căpuşate de duşmani ai Ţării, care au implementat poruncile externe, menite să distrugă românismul şi valorile sale tradiţionale. Tot la porunca acestora Biserica Ortodoxă Română a fost şi este tot timpul atacată şi trimisă în derizoriu. Se doreşte cu tot dinadinsul şi se încearcă şi acum îndepărtarea românilor de credinţa lor milenară. Să ne amintim că pe toată perioada recentei campaniei prezidenţiale, prin intermediul agenţilor acoperiţi din presă (ziarişti care nu fac nici o para chioară, dar sunt remuneraţi regeşte pentru a împrăştia falsuri, atacuri şi mizerii) au fost scrise la comandă cele mai aprig-defăimătoare articole la adresa Ortodoxiei, lovind cu sete în slujitorii ei, lovind trupul milenar al Bisericii Ortodoxe Române, lovind mişeleşte în credinţa sfîntă a neamului românesc, tocmai pentru a da cîştig de cauză în alegerile prezidenţiale candidatului-fantomă, lui Klaus Ioahnnis, aparţinător Bisericii Lutherane. De un sfert de veac poporul a fost dezbinat în două tabere care se urăsc: iliescieni şi antiliescieni, băsişti şi antibăsişti, iohanişti şi antiiohanişti. Divide et impera! Concordia generală a poporului după lovitura de stat din ’89, cînd românii erau uniţi de aspiraţii identice, a fost desfiinţată.

Românii nu vor război cu niciun stat

S.U.A. nu se pot odihni din cauza noastră, România devenind un posibil cîmp de luptă, iar Preşedintele Iohannis salută cu entuziasm deciziile pe care străinii le iau în numele nostru, fără să consulte poporul printr-un plebiscit! Românii nu vor război cu niciun stat. Ucraina să-şi rezolve singură problemele cu S.U.A., nu e treaba noastră! Treaba noastră este să ne recuperăm românii aflaţi în teritorii smulse din Ţara-Mamă în urma Pactului Hitler-Stalin din august 1939. Ucraina ar face bine să ne dea înapoi teritoriile neamului nostru din străbuni. Neutralitatea ca poziţie ar produce iritaţie stăpînilor lumii, sărutăm dreapta lor, de aceea preşedintele salută cu supuşenie toate deciziile venite din afară. Altfel, am păţi-o ca Franţa. Să ne amintim că Hollande a decis să livreze arme Rusiei, întorcînd în acest fel spatele Statelor Unite, iar în luna decembrie a lui 2014, Hollande îi transmitea lui Obama că ar fi cazul să nu-şi mai bage nasul în politica europeană, iar după cîteva săptămani Franţa era zguduită de un atentat terorist! Motivul caricaturilor existînd deja le-a fost simplu să arunce vina pe terorişti musulmani, cînd de fapt americanii nu erau străini de gloanţele de la Charlie Hedbo. Pentru ce să lupte tinerii noştri, la o adică, Doamne fereşte? Pentru a satisface mofturile şi sforăriile magnaţilor americani? Viaţa lor valorează infinit mai mult decît Ucraina şi SUA la un loc…

Preşedintele Iohannis o caută cu lumînarea. La fel şi N.A.T.O. şi Michelle Obama

Imperiul american şi-a adus în România trupe de ocupaţie, iar noi nu dorim cu niciunchip să fim băgaţi de autorităţile idioate în războiul unor interese economice meschine. Pe harta N.A.T.O, România a devenit un punct strategic de folos marilor puteri, prin înfiinţarea unui comandament de comandă şi control cu 5.000 de soldaţi, instruiţi să intervină rapid. Recenta decizie a N.A.T.O. de a înfiinţa centre de comandă suplimentare în şase ţări europene (Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia si România) reprezintă o reală presiune la adresa Moscovei. Un scenariu vechi, de fapt. „Deschiderea unor centre militare suplimentare la graniţele Rusiei, nu este altceva decît o încercare de a exercita presiune asupra Rusiei”, au declarat oficialităţile ruse, iar „riposta Moscovei va fi una adecvată”, zicea, eufemistic, dar diplomatic, bătînd şaua, Ţarul Putin. După cum am observat de-a lungul istoriei, într-un conflict, americanii au fost primii care şi-au luat tălpăşiţa. Aşa ne-au lăsat de izbelişte şi în 1945. Provocînd Rusia prin declaraţii hazardate, Preşedintele Iohannis o caută cu lumînarea. La fel şi N.A.T.O. Este cunoscut faptul că Rusia îi poate distruge, dar Putin dă dovadă de tact şi înţelepciune şi nu a răspuns în mod armat sancţiunilor impuse, excluzînd deocamdată ideea unei riposte militare, periculoasă pentru întreaga Europă. SUA este furnizorul permanent şi constant al violenţei şi războiului pe planetă. Pînă şi Michelle Obama ia apărarea violenţei şi crimelor de război, susţinînd controversatul film „American Sniper”, povestea unui lunetist american în Irak, de fapt, un criminal, care ucide cu sînge rece, şi pe care Michelle Obama îl consideră un erou al luptei pentru democraţie, deşi nu este decît un pion al invaziei americane în Irak, iar subiectul filmului face apologia violentă a războiului din Irak.

Maria Diana Popescu

Revista ART – EMIS

Maria Diana Popescu, Agero: Neostoita sete americană, rochia şi paltonul – marca Werner

Am văzut cu toţii valul de denunţuri şi arestări, i-am văzut pe „copiii de trupă” ai fostului preşedinte cum se măcelăresc între ei, cum fac tîrguri pe sub mînă şi schimb de prizonieri. Tot mai clar se conturează faptul că, indivizi nevăzuţi ai unor reţele criminale din interior conduc România împreună cu alţi invizibili din exterior. Însă, odată ce poporul va simţi pe pielea sa că lozinca „România lucrului bine făcut” e tot una cu „Să trăiţi bine!”, odată ce va constata că nivelul de trai nu are şansă să fie îmbunătăţit în viitorul apropiat, valul de simpatie şi speranţă, prin care Iohannis a urcat treptele palatului, se va transforma în antipatie, repugnanţă şi protest. „Aveţi puţintică răbdare!” Să se mai potolească kara-yel-ul şi veţi observa două fenomene cît se poate de populare pe scena politica internă. Noi grupuri de interese meschine vor suna adunarea pe vechile eşafodaje, iar extaziaţii iohanişti se vor trezi din adoraţie, înţelegînd că alesul nu e tocmai ce şi-au dorit pentru redresarea României. Cum n-a fost nici Băsescu. Bibliotecile de dosare penale, ascunse în spatele imunităţii unor personaje sinistre, au făcut ca România să fie zguduită de o mega-criză perpetuă şi multidimensională. Banii au devenit instrumentul prin care nişte oameni de nimic au distrus viitorul naţiunii române. De la fatidicul decembrie încoace, în locul librăriei, şcolii, grădiniţei, căminelor gratuite pentru copii, fabricilor, uzinelor, magazinului de încălţăminte, ceainăriei, alimentarei, aprozarului cu produse româneşti sănătoase, au fost ridicate sedii  de bănci şi farmacii, case de pariuri şi marcheturi, vile luxoase, mai numeroase decît trecerile de pietoni. Caracatiţa internă va fi exterminată doar stîrpind capetele care o conduc. E capabil Klaus Werner Iohannis să facă acest lucru, dacă prezenţa sa se face simţită pe gazon, pe feisbuc şi în vizită prin Europa, în căutarea de potcoave?

 

Dacă vrei să fii tratat ca un domn, trebuie să te comporţi ca un domn

A trecut deja timpul de adaptare, vine mărţişorul, iar tot ceea ce ne-a oferit pînă acum, la modul senzaţional, proaspătul şef al statului, ar fi: paltonul azvîrlit cu ciudă pe plafonul unei maşini. Dacă va reacţiona aşa în alte situaţii mai delicate, vai şi amar de noi! Gestul a ajuns subiect de presă la nivel internaţional, prin neobişnuinţa unui astfel de moment critic al lipsei de tact, mai ales în spaţiul diplomatic. Probabil, mai noile protocoale spun că trebuie să-ţi arunci paltonul, cum aruncă mireasa buchetul peste cap. Francezilor le place să aţîţe – aroganţă tipic franceză –  şi să ne privească cu dispreţul unui singur ochi, şi acela orb ca al mitologicului Polyfem. Poate că au vrut să-i testeze reacţia Preşedintelui nostru, altfel, dacă ateriza Putin, Merkel sau Obama dirijau şi muştele în aeroport. Nu-şi permiteau o asemenea gafă. Totuşi, eu merg pe principiul că dacă vrei să fii tratat ca un domn, trebuie să te comporţi ca un domn. Aşadar, azvîrlitul paltonului rămîne un moment stînjenitor pentru instituţia noastră prezidenţială, un gest inacceptabil, care a lăsat impresia unei mirese ce aştepta să i se ia cît mai repede voalul, ca să plece în explorarea necunoscutului. Să ne amintim că acelaşi gest, dar în context diferit, a fost făcut de Joseph Robinette Biden, Jr. cînd a descălecat de pe o „dronă” la Baza Aeriană Otopeni.

Şi-a aruncat vestonul ca un striper în faţa camerelor de luat vederi, apoi a deschis robinetul textelor golite de sens, bune doar de udat castraveţii grădinarilor noştri, în schimbul asigurării că autorităţilor de la Bucureşti merg cu  barca lor în arzătoarea chestiune a Ucrainei şi în cea a gazelor de şist. Cel de-al doilea aspect este rochia de mers la cinematograf, nepermis de scurtă, a primei doamne, comparativ cu decenţa vestimentară, practicată de alte soţii de preşedinţi. Să sperăm că înţelepciunea va surveni curînd, prin aprofundarea punctelor de înalt protocol, avînd în vedere borna de 55 de ani, de la care, oricît ţi-ai da silinţa, ca femeie, nu mai ai cum privi viaţa, profesia şi funcţia, ca pe nişte concedii în locuri exotice, unde poţi umbla în mini şi breteluţe. Din poziţia de primă doamnă se impune o exigenţă strictă şi permanentă asupra modului cum te echipezi şi te arăţi Ţării şi lumii.

 

De ce-l doare aşa de tare pe Obama de Ucraina?

Mi s-a făcut greaţă de la mizeria şi dezastrul lăsate în urmă de gîndacii aceştia care colcăie în politică şi justiţie, în serviciile datoare naţiunii române şi pe frontispiciul puterii mondiale şi merg să iau aer. Dar de unde atîta aer curat, cînd simţim mirosul prafului de puşcă, cînd alte stafii costumate la patru ace, scăpate din debaralele casei albe, pe care le caută doamna cu coasa ca să le trimită în loc liniştit şi cu verdeaţă, se zbîrlesc din toţi rărunchii la Europa noastră. Pe unde trece Joseph Robinette Biden, nume parcă predestinat, adică omul cu robinetul, curge dezbinarea, îmbuteliată pentru băştinaşi sub eticheta drepturilor şi libertăţilor. Băiatul cu robinetul, un pensionar de drept, la 73 de ani (iată cine conduce lumea !) afirma într-o recentă conferinţă de presă la Bruxelles că Washingtonul nu va permite Rusiei să redeseneze harta Europei. De ce? Pentru că au ele, Statele Unite, o neostoită sete de teritorii şi resurse, iar concurenţa este indezirabilă! Ce caută Obama în coasta lui Putin! Haideţi să aflăm de ce-l doare aşa de tare pe Obama de Ucraina şi pe Joseph Robinette Biden. Mezinul şcolit pe WallStreet al vicepreşedintelui S.U.A., Joseph Robinette Biden, pe numele său Hunter Biden, a fost instalat în postul de director pentru asistenţa juridică şi dezvoltarea relaţiilor internaţionale în compania „Burisma Holding”, Kiev, cea mai mare unitate privată ucraineană din industria gazelor, deţinătoare a unei arii mari de explorare în zonele controlate acum de separatiştii pro-ruşi, situaţie comentată deloc favorabil pentru Obama de cotidianul Washington Times. Ca să fie garnitura completă, Hunter Biden şi-a adus alături, în conducerea companiei din Kiev, un partener de afaceri al familiei vicepreşedintelui S.U.A., finanţator al campaniei sale electorale. Hmmm, credeţi că Robinette Biden, alias Joe Biden  – bîntuie Europa ca să-şi dezbrace vestonul în faţa camerelor de luat vederi? Cel mai „democratic” şi „paşnic” stat din lume, prin reprezentanţii săi megalomani, îşi întinde ghearele ca norul de cenuşă vulcanică pe meridiane, doar ca să stoarcă profit din războaiele puse în scenă. Arcul de ţări din jurul Rusie a căpătat un interes special pentru greii planetei. Dragi români, mai puteţi rezista, privind pasivi găştile putred de bogate ale Puterii  de la Bucureşti şi fojgăiala continuă de oficialităţi ale Puterii mondiale de ocupaţie, care şi-au construit baze militare pe teritoriul nostru, au adus armament şi militari  şi ne-au ademenit soldaţii – carne de tun – în războaiele lor?

Maria Diana Popescu, Agero

www.agero-stuttgart.de

Maria Diana Popescu: Morţi suspecte ale sfertului de veac politic românesc

Apar tot timpul coincidenţe în viaţa noastră, dar, indiferent de stranietatea lor, trebuie să recunoaştem că, în pofida scepticismului pe care îl manifestăm, unele dintre ele sînt cu adevărat bizare. La o distanţă de zece ani, două drame care seamănă ca două picături de apă, soldate cu doi spînzuraţi celebri, au fost trecute sub tăcere. Coincidenţă stranie! Sponsorul campaniei lui Băsescu s-a spînzurat în acelaşi mod ca şi sponsorul campaniei prezidenţiale a lui Iohannis. Aparent, în ambele cazuri, nu exista niciun motiv de sinucidere, dar… Pe fondul furtunilor care au lovit S.R.I., Justiţia şi scena politică românească, moartea prin spînzurare a unui bun prieten al preşedintelui Klaus Iohannis a intrat, poate cu poruncă de undeva, într-un con de umbră. În mod bizar, la început de mandat prezidenţial, doi apropiaţi, unul al lui Traian Băsescu şi altul al lui Klaus Iohannis, şi-au luat viaţa, spînzurîndu-se în casa familiilor lor. Să fie oare funia din acelaşi ghem?!

Ambii sponsori ai campaniilor prezidenţiale, cu ştreangul de gît

În urmă cu zece ani, la începutul mandatului prezidenţial al lui Traian Băsescu, un cunoscut om de afaceri, apropiat al preşedintelui, unul dintre sponsorii mari ai lui Traian Băsescu în campania electorală era găsit spînzurat în subsolul vilei în care locuia. Florian Anghelescu avea o fabrică de ţigări care îi purta numele – „Anghelescu Industry”. Soţia lui, Stana Anghelescu, fusese numită consilier la Cotroceni în 2004, presa speculînd, la vremea aceea, că funcţia dobîndită în Administraţia Prezidenţială era o recompensă pentru sprijinul financiar din timpul campaniei prezidenţiale. La o distanţă de zece ani, la începutul mandatului de preşedinte al lui Klaus Iohannis, un prieten al său este găsit spînzurat în locuinţa mamei sale. Cristian-Gheorghe Pavel era soţul Anitei Pavel – consilier local la municipiul Sibiu, din partea Forumului Democrat al Germanilor din România (F.D.G.R.), el fiind Directorul adjunct al societăţii de transport public din Sibiu. Cei doi soţi bogaţi făceau parte din grupul de prieteni apropiaţi ai Preşedintelui Klaus Iohannis încă de pe vremea cînd Iohannis era primar al Sibiului. După cîştigarea alegerilor, aceştia au participat la petrecerea organizată acasă, la Sibiu, de familia lui Iohannis, dar şi la petrecerea de Revelion. Afaceristul Cristian-Gheorghe Pavel din Sibiu l-a sponsorizat pe Klaus Iohannis cu 1,5 milioane de euro, după care, nefericitul, a fost găsit spînzurat. Cristian-Gheorghe Pavel era director şi acţionar majoritar al unei firme de transport internaţional şi avea nu mai puţin de 200 de autocare. Cristian-Gheorghe Pavel a fost condus pe ultimul drum, printre alţii, şi de familia Preşedintelui Iohannis, iar lumină în cazul morţii sale se va face tot la sfîntul aşteaptă.

Alţi morţi celebri, cazuri suspecte, neelucidate

În clasa politică românească s-au înregimentat, fie pe baza poruncilor din afară, fie cu ajutorul sacului de bani, marionete celebre, inculte şi sadice, semi-analfabeţi, găinari şi corupţi, lucru care reflectă cu fidelitate stadiul de evoluţie la care ne-a adus sfertul de veac de capitalism barbar. Într-o ţară atît de vînată de mafia internă şi de către mafioţii care fac jocurile la scară globală, nimeni, absolut nimeni, nici măcar Preşedintele României nu trebuie să mai beneficieze, să profite de imunitate în faţa legii. Mergînd pe ideea – clanul îşi ia dreptul, n-ai voie să-i faci concurenţă -, să trecem în revistă alte cîteva morţi suspecte, rămase ca în tren – dispariţii subite, care au zdruncinat scena politică postdecembristă şi Justiţia română. De-a lungul acestui sfert de veac, oameni de afaceri, avocaţi şi diplomaţi au fost „extraşi” cu forcepsul din sînul vieţii, şocînd opinia publică prin moartea lor rapidă şi stranie. În cazul unora dintre ei nu se ştie nici acum dacă şi-au înscenat moartea ca să scape de procese sau de închisoare sau dacă, incomozi Puterii, au fost ajutaţi să se sinucidă. Să începem cu moartea miliardarului Gigi Kent, apropiat al lui Mugur Isărescu şi Theodor Stolojan (vezi site-ul Ediţie Specială), despre care s-a spus că a murit de tristeţe, dar omul de afaceri deţinea o întreagă arhivă video, care viza în mod acuzator personalităţi în ghilimele ale scenei politice şi financiare. Doina şi Ion Aldea Teodorovici, militanţi pentru unirea cu Basarabia, au murit într-un stupid accident rutier, deşi însoţitorii lor din maşină au scăpat, prin cine ştie ce miracol, teferi. Moartea senatorului Şerban Săndulescu, decedat la două zile după expirarea mandatului de senator în Parlamentul României, „ajutat” şi el, probabil, să treacă pe lumea cealaltă. Ştia prea multe despre lovitura de stat din 1989 (fusese membru al Comisiei Senatoriale „Decembrie 1989”) şi despre contractul cu Romtelecom şi începuse să vorbească prea mult. Din ceea ce ştia a scris cartea: „Lovitura de stat a confiscat revoluţia română”. Acum, nu mai poate vorbi. Şi nu este singurul.

Şirul morţilor suspecte continuă

Sfîrşitul ciudat, rămas în suspensie, al ziaristului Dumitru Tinu; moartea suspectă, unii vorbesc despre o înscenare a morţii miliardarului Patriciu; moartea afaceristului Cătălin Chelu, în Iordania. Apoi, Marta, omul lui Blejnar, dat dispărut – din lume sau chiar din viaţă! (otrăvit sau dispărut); moartea tragică a avocatului George Dumitru, după ce l-a denunţat pe Dan Adamescu, unul dintre cei mai bogaţi oameni din România; moartea în condiţii suspecte, la vîrsta de 33 de ani, în penitenciarul Codlea, din cauza unui stop cardio-respirator, a secretarului de stat Sorin Crivăţ, implicat în dosarul „Armamentul” (familia susţine că a fost otrăvit), cu o zi înaintea termenului de judecată din 27 martie 2007, cînd urma să demaşte tot ceea ce ştia. Moartea suspectă a lui Erbaşu, despre care se zice că s-a aruncat în piscină. Ce ciudat mod de a face baie! Piscina era fără apă! Moartea suspectă a Directorului general al „Enel Energie”, Matteo Cassani, probabil, îndemnat şi el să-şi ia zborul în cădere de pe clădirea companiei din Bucureşti; moartea prin otrăvire lentă cu aluminiu a procuroarei Luminţa Şega, cea care a anchetat dosare celebre de corupţie, printre care şi pe cel al lui Sorin Ovidiu Vântu. În speţă, după 9 ani de la aceamoarte suspectă, judecătorul Mihail Udroiu de la T.M.B. a redeschis dosarul morţii procuroarei Luminița Şega şi a hotărît audierea Ioanei Vlas, a procurorilor de la parchetul General şi D.N.A. şi efectuarea unei noi expertize toxicologice. Soţul procuroarei Şega, judecătorul Marius Şega,şi fratele acesteia, Mircea Slăvilă, au acuzat că intoxicaţia cu metal s-a produs la serviciu, unde obişnuia să îşi bea cafeaua de dimineaţă, judecătorulacuzînd în mai multe rînduri că decesul soţiei sale are legătură cu dosarele lui Sorin Ovidiu Vîntu.

Teroriştii care deţin Puterea după lovitura de stat din ’89 au băgat România în războaie străine

Un studiu cu relevanţă şi credibilitate menţionează că metodele prin care mafioţii îi elimină pe cei care caută dreptatea şi adevărul sînt: otrăvire lentă, accident de maşină, iradiere cu cobalt radioactiv sau cancer provocat (cazul Antonie Iorgovan), arme cu energie dirijată, flux de neutroni, microunde, cobalt radioactiv sau cancer provocat, injecţii cu mercur şi viruşi mortali, ultimele, nelăsînd urme, fiind şi extrem de greu de dovedit, prin analize costisitoare în afara Ţării. Specialiştii vorbesc despre trei tipuri de tehnologii, cu trei tipuri de raze: Gama, X şi mănunchiuri de electroni. Substanţe radioactive precum Cobalt 60 sau Cesiu 137, care au o mare putere de penetraţie, sînt folosite în iradierea cu raze Gama. De peste 30 de ani,razele Gama asigură şi sterilizarea instrumentelor medicale,fiind folosite şi în tratamentul cancerului. Cobaltul radioactiv ţinteşte creierul şi inima (se presupune, cazul psihiatrului Florin Tudose), plămînii (Daniel Rujoiu, R.S.P.-S.P.I.R.) sau ficatul (Colonelul Soare – I.G.P.). Să ne amintim şi de moartea suspectă a procurorului Panait. Dosarul nu poate fi închis, adevărul nu poate fi şters cu radiera. Dacă am fi fost atenţi la reţeaua de crimă organizată postdecembristă, fie şi de la distanţă, am fi observat cît de aproape de urechea României au trecut şi trec gloanţele. Am fi observat de cîte ori li s-a pus ştreangul de gît românilor. Am înţelege că toate aceste crime suspecte nu se deosebesc decît prin procedură de crimele teroriste, începînd cu asasinarea fostului Preşedinte Nicolae Ceaşescu, asasinarea, pe 28 decembrie 1989, a generalului Marin Ceauşescu, şef al Reprezentanţei Comerciale a României de la Viena -, sediul spionajului românesc în Europa occidentală, spînzurat la subsolul clădirii care găzduia Agenţia Economică din Austria, pînă la ultimul prieten spînzurat al Preşedintelui Iohannis. Că doar teroriştii sînt la putere de la lovitura de stat din decembrie 1989! Pentru mafioţii care au ucis cu sînge rece România şi-au băgat-oîn războaie străine, pentru executanţi şi pioni, pentru cei care au deturnat dosare şi au blocat anchete judiciare, pentru toţi cei care au trădat şi vîndut România există un singur tratament: rapida şi dreapta lor judecată, pedeapsa cuvenită potrivit legii, confiscarea averilor şi trecerea lor în patrimoniul statului român.

Maria Diana Popescu

Revista ART – EMIS

Maria Diana Popescu: Cine are interesul să măture gunoaiele celor două mandate prezidenţiale?

Tot mai mulţi oficiali S.U.A, care pînă mai ieri nu ştiau unde se află România pe harta lumii şi confundau Bucureştiul cu Budapesta, preocupaţi acum de extinderea influenţei în Estul Europei şi de transportul armamentului pentru un eventual conflict în zonă, au făcut potecă spre România. Dean Thompson a venit la ministrul Afacerilor Interne, Gabriel Oprea, ca să-i dea de veste asupra transportului de echipament militar secret pentru aşa-zisul scut antirachetă de la Deveselu – de fapt, un punct nodal militar al S.U.A. – de unde pot fi lansate rachete spre statele europene neascultătoare sau ostile politicii lor. Probabil, a venit  şi ca să-l „convingă” pe Preşedintele Johannis să dea undă verde Legii Big Brother, pentru ca S.U.A să-şi  asigure flancul balcanic. Mari farisei sînt liderii americani! Credeţi că de drag şi pe gratis ne aduceau ei armament sofisticat la Deveselu? Nici în cele mai frumoase vise americanii nu oferă ceva pe gratis. Ne înarmează cu forţa pentru interesele lor geo-strategice, pentru a se folosi de noi cînd vor vrea, iar după ce „maurul îşi va fi făcut datoria, maurul poate să moară”! Ne vor da cu tifla ca la orice slugă.

  Greşelile diplomatice funcţionează la cote nemţeşti

Cît despre Preşedintele nostru, ce să mai zică poporul, cînd o ţine numai în vizite, mesagerie pe feisibuc şi decorări. Potrivit lozincii „România lucrului bine făcut”, săptămîna trecută, Klaus Iohannis i-a decorat pe chestorul acuzat la Referendum şi pe fostul şef de la Situaţii de Urgență, demis după accidentul din Apuseni. Bună treabă face cel care-l sfătuieşte în aşa hal! Potrivit Administraţiei Prezidenţiale, Klaus Iohannis l-a decorat cu Ordinul „Bărbăţie şi Credinţă” în grad de Ofiţer pe chestorul principal de poliţie Ioan-Nicolae Cabulea, probabil, pentru că a scăpat ca prin urechile acului de urmărire penală. Cabulea a fost urmărit penal pentru abuz în serviciu contra intereselor publice în dosarul listelor electorale, folosite la referendumul de demitere a preşedintelui Traian Băsescu din 2012. De asemenea, preşedintele Klaus Iohannis l-a decorat şi pe generalul Ion Burlui, demis de la şefia Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă (I.G.S.U.), după ce a fost acuzat că nu a intervenit la timp în tragedia din Munţii Apuseni, unde a murit pilotul Adrian Iovan. Toate acestea demonstrează că la nivel înalt colaborarea şi greşelile diplomatice funcţionează la cote nemţeşti.

  Au făcut din România un tîrg pentru cine dă mai mult

Privind cu atenţie în curtea noastră vom observa un picaj periculos pentru siguranţa naţională, un vai şi-amar în justiţie, în serviciile speciale şi în politică. Instituţiile statului au ajuns la cota de avarie. Interlopii din culise şi cei care ocupă fotolii cheie par a avea la degetul mic preşedinţi, procurori, judecători şi politicieni, iar criminalitatea gulerelor albe a atins cote de neimaginat. Parcă toate instituţiile statului au înnebunit, făcînd din România un tîrg pentru cine dă mai mult! Sper ca toţi cei aflaţi în pîrghiile Puterii, cărora încă nu le-a bătut DNA-ul în poartă, să priceapă că le va veni rîndul. Prea repede au crescut cocoşeii în bătătura fostului preşedinte! Au schimbat atîtea pene pînă au ajuns în cele dungate. Colonelul expirat Robert Turcescu era la curent cu mîrşăviile, dar dădea cu „Trăiască Traian” pe sticlă! N-ar strica să fie luat şi el la întrebări. Cu obrăznicia caracteristică unui acoperit, acuma vinde informaţii din casă,  după demisia şefului S.R.I., George Maior. Jurnalistul susţine că George Scutaru, consilier prezidenţial al lui Klaus Iohannis, va fi noul şef la S.R.I.

Spectacolul ruşinii naţionale, o regie marca Băsescu?

În timpul celor două mandate, Băsescu le-a stat prea mult pe cap factorilor de decizie, le-a stricat freza şi i-a coafat potrivit înclinaţiilor sale artistice; le-a boţit epoleţii, gulerele albe şi robele, iar românul va merge în continuare tăcut pe tăciuni aprinşi, în sărăcie şi neputinţă, aşa cum cavaleria poloneză, în Al Doilea Război Mondial, a mers cu săbiile scoase împotriva tancurilor, fiind făcută praf şi pulbere sub şenile. Serialul dramatic al turnătoriilor la D.N.A., un spectacol al ruşinii naţionale, la care privesc îngroziţi nu numai românii, ci o lume întreagă, pare a fi o regie marca Băsescu, care urmăreşte să măture gunoaiele acumulate în perioada celor două mandate. Oriunde am lucra, este obligatoriu să adunăm mizeria şi s-o punem la coşul de gunoi. Să ne amintim de declaraţia lui Băsescu: „Există o lungă listă de oameni cu care am dat-o în bară!” În timp ce Udrea citea pomelnicul acuzator în numele tatălui, Băsescu se amuza copios în faţa televizorului, simţindu-se bine, potrivit declaraţiei sale, în sînul familiei. Să ne amintim cu cît sînge rece a tăiat Boc 25% din salarii şi pensii, în timp ce Ministerul condus de Elena Udrea – maestră în cheltuitul banilor din buget şi de pe unde se potrivea socoteala, a primit cu dedicaţie de la Bugetul de Stat un supliment de 4,5 miliarde euro. Boc ştie de ce i-a dat şi poate va răspunde în faţa legii şi în faţa milioanelor de români pe care i-a trimis în foame şi sărăcie, retezîndu-le grosolan dreptul la o viaţă decentă şi demnă. Sper că şi Roberta Anastase va da socoteală pentru fraudarea cvorumului în Parlament. În jurul Puterii şi-au făcut cuib interlopii, jigodiile şi toate scursurile din partidele politice şi din presă, pe care nici măcar Goagălul nu i-a făcut mai deştepţi.

C.S.M.-ul trebuie reformat!

Am spus de atîtea ori că, niciun politician nu s-a urcat pe catalige ca să mîngîie România pe creştet şi să-i restituie ce i s-a furat. Să nu credeţi că Preşedintele Iohannis e un înger trimis să cureţe grajdurile corupţiei şi bordelul politicii româneşti prin feisbuc. Să nu vă aşteptaţi prea mult de la prea omeneştile-i slăbiciuni, incompatibile cu înalta funcţie în stat. I s-a ordonat să nu se amestece în scandalul Udrea-Serviciile secrete şi ca să-şi umple timpul în mod plăcut, decorează, merge pe stadioane, trimite mesaje pe feisbuc, felicitări şi  flori la zile aniversare sau cu ocazia altor festivităţi omagiale. Marea curăţenie şi greblarea faunei este impusă din afară, prin fostul pion, nu degeaba americanii o tot lăudau pe Kövesi, căreia, sperăm, îi va veni curînd rîndul în boxă. Avem o clasă politică de puşcăriaşi, justiţia şi instituţiile statului colcăie de penali, scriam în 2013 în editorialul „Ori transformăm politica în puşcărie, ori îi legăm fedeleş pe mafioţi ”. Cei care s-au îngrăşat peste măsură din sîngele poporului plesnesc acum ca puricii. Este dovedit cu acte. De dimineaţă pînă seara avem  parte de spectacole jalnice. Corupţii se măcelăresc între ei, iar Kövesi şi Coldea ar trebui să cadă pe gînduri, să ia exemplul lui Maior şi să demisioneze. C.S.M.-ul trebuie reformat! Procurorii şi judecătorii cu venituri nejustificate şi averi uriaşe să fie anchetaţi! Toate averile dovedite a fi ilicite să fie confiscate! Oare Maior s-a dat, de bună voie, la o parte din calea furtunii sau a venit dispoziţie să fie pus pe lopată? Iată ce scrie site-ul Corupţia.ro: „Demisia lui George Maior, un fel de Eminenţa Sa,  Cardinalul Richelieu, nu a venit din dorinţa sa de a pleca din fruntea S.R.I., susţin surse oficiale, ci i-a fost cerută de preşedintele Iohannis şi de alte structuri, inclusiv acelea care l-au susţinut şi apreciat pe Maior ani de zile ca fiind cel mai profesionist specialist al serviciilor din Europa. Se pare că Iohannis a dorit să îi ceara demisia, pentru ca în campania electorală, Maior a ales să îl ajute pe Victor Ponta.”

De la „Să trăiţi bine” la „România lucrului bine făcut” nu-i mare deranjul

În cîrligul undiţei a fost prins şi Adrian Sârbu – omul desemnat de către Silviu Brucan pentru a filma constituirea noii puteri, pe mîna căreia a încăput România după asasinarea Preşedintelui Nicolae Ceauşescu. Asupra lui Sârbu planează acuzaţii foarte grave. Conform portalului „Ziarişti Online”, Adrian Sârbu, în calitate de şef de cabinet al Primului Ministru Petre Roman ar fi pus la dispoziţie minerilor 20 de garnituri de tren şi 11 autocare pentru deplasare spre  Capitală. Mărturiile din Dosarul Mineriada 1990 spun că, în 11 iunie 1990, Bogdan Pătraşcu, deputat F.S.N. de Dâmboviţa, secretarul Camerei Deputaţilor şi secretar general F.S.N., a fost informat de Adrian Sârbu că la Guvern s-a luat hotărîrea de evacuare a Pieţii Universităţii. Conform unui Raport văzut şi citat de B.B.C, Sârbu i-a telefonat ministrului de atunci al Transporturilor, Corneliu Burada, pentru a-i cere să asigure transportul oamenilor solicitat de F.S.N. Galaţi. Ministrul i-a răspuns că e nevoie de o comandă specială, care în cele din urmă a fost făcută, consemnează site-ul sus amintit. Cu toată curăţenia declanşată în Justiţie, S.R.I. şi scena politică, nu va fi nicio îmbunătăţire, nicăieri, dacă nu vor fi deratizate pînă la ultimul exemplar clanurile de gîndaci, căpuşe, ţînţari şi ploşniţe, care se hrănesc în mod sistematic şi ostentativ, de un sfert de veac, din raţia de drept poporului român. Previzibil, Preşedintele Iohannis va da vina pe greaua moştenire, pe  F.M.I., pe situaţia din Ţară şi din Europa, pe politica de austeritate de la Buruxelles şi ne va citi cu drag, ori de cîte ori i se va ivi ocazia, discursuri poetice de pe hîrtie, suficient de abil construite de consilieri, ca să fie înghiţite ca nişte găluşte de către cei care sînt de acord cu abureala lozincilor, şi va răspunde tuturor cererilor de prietenie pe feisbuc. De la „Să trăiţi bine” la „România lucrului bine făcut” nu-i mare deranjul, nici distanţa, ba chiar aş spune, e tot un drac, acelaşi tărăboi, dosare murdare, saci de bani! Cazuri „fericite”, fiindcă cei mai incomozi au fost trimişi pe lumea cealaltă. Şi avem un lung pomelnic de sinucideri şi morţi suspecte. Adunătura aceasta de fripturişti – o ruşine naţională – mafioţii aceştia celebri, vînduţi „agenturilor străine”, vor încasa, precum hoţii de buzunare, cîte 2-3 ani de cătuşe pentru că au confundat bordelul cu Guvernul, cu Justiţia, cu serviciile secrete şi cu instituţiile statului. Ce folos că se vor duce (sau nu) la puşcărie, dacă averile le rămîn intacte şi România tot jefuită! Mai poate face faţă cineva sistemului mafiot şi criminal din România?

Maria Diana Popescu, Agero

www.agero-stuttgart.de