Mariana Gurza: Cuvioasa Teodora, “aleasa floare duhovnicească a Moldovei” (Reveniri)

Pașii m-au purtat în această vară spre Muntele Sfânt, Ceahlău.

Nimic mai frumos decât “Atohosul” nostru românesc. Perle binecuvântate, ctitoriile ortodoxe voivodale, aer proaspat primenit de respirația tainică a sufletelor ce încă mai rătăcesc prin peșteri.

Un loc tainic l-am descoperit urcând la Schitul Sihla, unde într-o peșteră pe versantul nordic al muntelui s-a nevoit o mare pustnică, Cuvioasa Teodora, “aleasa floare duhovnicească a Moldovei.”

Peștera a devenit un mic paraclis, un loc de pelerinaj pentru cei credincioși. O mulțime de lumânări, de iconițe, o rază de soare oprită în loc de vremuri.

S-a scris mult, sunt multe legende, dar personal sentimentul călătorului care ajunge în acel colț de țară, este unic. Ești undeva, într-un colț de rai.

Aproape de peșteră, pe o cărare în vale, te întâmpină misterios, fântâniţa Sfintei Teodora, pe o stâncă înaltă, așezată la marginea unei prăpăstii. Într-o mică scobitură, dupa cum spune tradiția, “Sfânta Teodora și-a săpat-o cu înseși unghiile sale”,  se strângea ploaia, sau picături de rouă din care, Sfânta își potolea setea.

“Un strop de apa adunat din ploi sau din roua nopților zace veșnic pe fundul acestei scobituri căptușite cu mătreață”, fiind tămăduitoare de boli.

De ce Sfintele sale moaște se afla la Kiev, în peșterile Mănăstirii Pecerska nu am înțeles. Pe raclă fiind scris; “Sfânta Teodora din Carpați”. Oare nu o putem aduce acasă?

Unii spun că moaștele au fost duse în Rusia imediat dupa moartea sa, alții mai spun că după 1830, ele fiind în posesia familiei Sturza și așezate în biserica Miclăușeni-Iași, iar în 1856, au fost date Mănăstirii Pecerska, în schimbul unor veșminte de fir.

Minunile din acel colț de rai, prezența nevăzută a Sfintei Teodora de la Sihla, încă rugătoare pentru Neamul Românesc, au dus la trecerea Cuvioasei în rândul sfinților, fiind pomenită în ziua de 7 august.

Bucură-te, Cuvioasă Teodora, a Moldovei duhovnicească floare, roagă-te pentru noi!

***

Sfânta Teodora de la Sihla

 

“Ieșind din moartea pietrei, cu ochiul obosit,

Deodată vezi o stâncă cu vârful ruginit.

E vatra suferinței, e peștera în care

Martira Teodora aflat-a alinare.

 

Aici, sfânta femeie, ducând un aspru trai,

Vedea prin rugăciune minunile din rai.

În fața grotei sfinte, o piatră se arată

Pe fruntea ei pleșuvă, de fulgere brazdată

 

Săpat e din natură, un mic rotund bazin

Ce-n orișicare vreme cu apă este plin.

Sfințenia și taina aicea predomnesc.

Pădurea, apa, stânca, tăcute se privesc.

 

Doar micul licurici, a tufelor făclie

Împrăștie în noapte lumina albăstrie,

Aici rășina albă, tămâia bradului

Carpatice arome trimite cerului.

 

Și-adesea, către seara, când clopotul se plânge,

Când glasul rugăciunii încet prin vai se stânge,

Călugarii din Sihla, bătrânii munților

La piatra Teodorei înalţă ruga lor”

(Sfânta Teodora de la Sihla din volumul Poezii al lui N. Beldiceanu, Bucureşti, 1893)

(Peştera Cuvioasei Teodora de la Sihla)

—————————-

Mariana Gurza

http://monitorcultural.wordpress.com/o-cultura-tacuta-o-rubrica-de-mariana-gurza/

Mariana Gurza: O pagină deschisă spre gânduri desculţe

MOTTO:

,,Cea mai prețioasă călătorie este aceea către sufletul nostru , către noi înșine, călătorie ce o facem în singurătate” .

Mircea Eliade

 

Viorel Birtu-Pîrăianu, autor a mai multor volume, ne oferă cu generozitate un nou volum de versuri, intitulat  Printre gânduri desculțe, Editura Singur, 2017.

Cine este Viorel Birtu-Pîrăianu? ,,Un om ce de o viaţă încearcă să trateze trupul şi sufletul/ sau poate sunt o pană ce visează pe o coală albă,/ nu sunt nici far şi nici lanternă/ sunt doar o scânteie/ viaţa mea e o pagină deschisă pentru cei ce vor veni…”. Scrie pentru a putea respira, locuiește pretutindeni și nu se regăsește nicăieri.

În volumul Printre gânduri desculțe, Viorel Birtu-Pîrăianu nu ne oferă poeme, ci ne comunică stări, subliniază  scriitorul Ștefan Doru Dăncuș. Fiecare text este scris cu multă profunzime, autorul folosind cea mai nobilă substanță a ființei sale. Conceptul de ființă a fost abordat de filozofi încă din antichitate, aprofundat și de poeți,  și privit din diverse unghiuri, ca un proces al activității și de  mișcare a  minții.  Pentru Georg Simmel, ființa implică schimbare, devenire.  Definită și ca substanță de scolasticii realiști, se ajunge la o ultimă realitate. Poetul Viorel Birtu-Pîrăianu își lasă în text gândirea procesată, preocupat de problematica profundă existențială. Mergând pe urmele lui Blaga, caută, cuprins de taine,  ,,starea dumnezeiască” , prin trăiri profunde și sacre. ,,În fond poetul implică o trăire profundă, dramatică și sacrală (N. Steinhardt) în călătorii <<pe țărmurile>> labirinturilor și în căutarea lui Hölderlin”.

Gândurile sunt ale noastre, dincolo de noi. Metafora îi îmbracă gândul, dar îl lasă desculț într-un univers plin de taine.

Ca medic se confruntă cu durerea lumii, trăiește fiecare clipă alături de cei care sunt în suferință. Nu are o poezie veselă. Scrisă în stil modern, are o muzicalitate aparte. Se simte zbaterea pentru fiecare secundă, pentru fiecare respirație.

Obosit de cenușiu, de tărâmuri pe care ajunge prin imaginația fecundă, dă impresia că este îngenunchiat de nori, dar mereu renaște spiritual atingând stelele.

Ascuns printre gânduri desculțe, lovit de tăcerea cuvintelor, poetul  Viorel Birtu-Pîrăianu rătăcește în timp, căutând răspunsuri. Transformat într-un cui, se lasă lovit regăsindu-se pentru o clipă în țărâna timpului….

…m-am așezat în țărâna timpului / închinându-mă /atunci am știut…/eram păcătosul rătăcit pe pământ. (Cuiul)

Își caută calea ca un creștin cutremurat și  străin de o lume străină …fugit la periferia lumii unde a găsit pe o masă /…o cruce /m-am ridicat din cenușă/găsisem calea/drumul către mine/pășind către cer.(Calea)

Ca un strigăt, eul poetului își strigă singurătatea, obosit de mersul anotimpurilor. Aflat mereu între tărâmuri, năucit de lumina cerului, simte durerea vorbelor aruncate pe pereți/în splendoarea unei lumi/ rătăcite pe alt tărâm.(Tărâmul)

Privirea se confundă cu marea pe coperta timpului. A semnat cu sânge pe masa unde a pus un pahar și o pană mânjită de gânduri.

Ruga îi dă putere poetului Viorel Birtu-Pîrăianu să meargă mai departe. Un poet smerit ce a înțeles comportamentul omului religios  (homo religiosus)  și universal mental,  care se raportează mereu la Ființă. Pentru Mircea Eliade sacrul are o valoare universală. Omul religios este, pentru Eliade și pentru mulți creatori, omul sacru.

Un pustnic îmi vorbise odată de harul și de menirea profetică a medicului, care se împletește atât de bine cu menirea poetului… Medicul, poetul Viorel Birtu-Pîrăianu, în curbura obosită  a coloanei timpului, se roagă și mulțumește pentru ce i-a fost dat. Există și la autor sublima sacralizare a condiției poetului modern. Deși obosit, este convins  că ,,rugăciunea este prezenţa lui Dumnezeu în toţi şi în toate.” (Rugă)

…..

am obosit
să mă sprijin de tine, Doamne
încerc să merg drept
trupul e greu
coloana e frântă
genunchii mă dor
de umilința zilnică
cu fruntea în țărână
mă las ție…

Drumul iubirii este un zbor nesfârșit. Nu putea lipsi tematica celui mai frumos sentiment, împletind muguri de iubire pe care îi va împrăștia pe cer să lumineze calea
îndrăgostiților. (Drumul iubirii)

Autorul, parafrazând un clasic, este ca ,,o pasăre de o desăvârşire nepământeană, care evadează din tărâmul său celest şi soseşte în această lume” desfătându-ne.

Pe cerul vieții, poetul Viorel Birtu-Pîrăianu și-a desenat sufletul.  Alături de prieteni, de cei dragi. Volumul Printre gânduri desculțe, un volum de referință. Un volum captivant care te poartă între două tărâmuri.

O carte tristă, într-o lume măcinată de boală și neputințe. Ar vrea să o vindece, dar se simte obosit și își dorește pacea…

Cine este poetul Viorel Birtu-Pîrăianu ? Este unul dintre cei care urcă drumul Golgotei în căutarea sinelui, a iertării, a clipei veșnice. Prin vers se mântuiește.

,,Un poet este o lume închisă într-un om… Prin observaţie, el este un filosof şi poate un legiuitor; prin imaginaţie, magician şi creator; prin intuiţie, poet şi poate revelator. Revelator de fapte; el e profet, revelator de idei, el e apostol.” Gotthold Ephraim Lessing

Mariana Gurza

Timișoara

26 iulie 2017

Eleonora Schipor: Gânduri din Bucovina de Nord

Atât timp cât am fost la odihnă, au mai apărut ceva materiale despre poeta Mariana Gurza. Astfel în săptămânalul românesc CONCORDIA, din 30 iunie 2017, a apărut publicația ,,Poeta cu suflet de înger”. Tot în același ziar și la data respectivă, este un alt material sub genericul “O picătură de fericire la Prisăcăreni”. Semnează- Doina Bojescu, redactor-șef al publicației date. La întâlnirea în cauză au fost prezentate de subsemnata cele două ediții recent apărute ale talentatei doamne din Timișoara. Fiind printre invitați, doamna Doina a scris cu multă pasiune despre prezentarea cărților respective.

În data de 6 iulie 2017, în ziarul ucrainean VIDRODJENIA (Renașterea), a apărut în limba ucraineană articolul despre întâlnirea de la Prisăcăreni și prezentarea cărților respective. Sincere mulțumiri inimoaselor doamne Rodica Zegrea, bibliotecara șefă din Prisăcăreni (un sat aflat nu departe de Cupca), dar și Doinei Bojescu pentru că a oferit în ziarul condus de ea o pagină și jumătate pentru oglindirea acestor evenimente de mare importanță. Aceleași sincere mulțumiri și ziarului ucrainean “Renașterea” pentru susținere și înțelegere. Doamne ajută!

*

Nu știu dacă merit toate aceste clipe minunate, în locul de baștină a părinților mei. Poate așa a fost să fie, să-mi păstrez filonul bucovinean binecuvântat de cei care au plătit cu sânge de-a lungul vremurilor. Dragostea mea pentru ,,loc” și ,,oameni frumoși” a rămas neschimbată.

Mulțumiri scriitoarei Eleonorei Schipor, doamnei Doina Bojescu, redactor-șef a publicației CONCORDIA, doamnei Rodica Zegrea, bibliotecara șefă din Prisăcăreni și colectivului redacțional al ziarului ucrainean “Renașterea” .

Doamne ajută !

Mariana Gurza

Timișoara

22 iulie 2017

Mariana Gurza: George ROCA cu ŢARA în colţul inimii

Scriitorul George Roca, un nume de referinţă în spaţiul virtual şi nu numai. Deşi locuieşte în Australia, inima de român a rămas pe meleaguri bihorene. Parafrazându-l pe Kogălniceanu, ,,omul înainte de neam şi-a iubit familia, înainte de lume şi-a iubit neamul şi patria sa de pământ, fie mare, fie mică, în care părinţii săi au trăit şi i-a îngropat, în care el s-a născut, în care a petrecut dulcii ani ai copilăriei, ce nu se mai întorc, în care a simţit cea dintâi bucurie şi cea dintâi durere de bărbat.”

Acum, în zi aniversară, îi aducem omagiu nostru sincer celui care s-a dovedit ani în şir, un autentic şi inimos promotor al culturii române, un prieten de nădejde al românilor.

Este un exemplu de urmat pentru cei plecaţi din ţară prin dragostea de ,,loc” şi pământul străbun, despre care Papa Ioan Paul al II-lea a spus că este Grădina Maicii Domnului. Domnul George Roca a ştiut să iasă din vârtejul cotidian şi să privească dincolo de agitaţia lumii, adunând în jurul domniei sale creatori de frumos, scriitori, pictori, sculptori, promovând românismul cu patima iubitorilor de neam.

Nu este singurul emigrant care nu şi-a uitat originile. Peste tot în lume regăsim fraţi care oriunde s-ar afla poartă ţara într-un colţ al inimii, un sentiment nobil şi iubitor de netăgăduit. Poetul, nostalgicul George Roca, a reuşit să-i adune pe aceşti iubitori de limbă şi neam sub un curcubeu cultural românesc, făcându-i cunoscuţi în lume prin operele lor. Domnia sa se regăseşte în spatele multor articole şi elemente de grafică apărute în diverse reviste de cultură, împărţindu-se ,,între literatură şi grafica digitală”. Revistele româneşti înfiinţate de domnia sa au avut ca scop, promovarea literaturii române în spaţiul virtual.

În fiecare an, la începutul toamnei, scriitorul Geoge Roca revine acasă pentru a-şi vedea locul copilăriei, pentru a se întâlni cu prietenii, pentru a-şi lansa câte un volum sau, aşa cum declara într-un interviu:  ,,Să mai învăţ expresii româneşti de ultimă oră (de alde „aşa vrea muşchii mei!”) Să mai lansez o carte. Să-mi încarc bateriile!”

Scriitori, poeţi, pictori, fotografi s-au bucurat de atenţia iscusitului promotor cultural George Roca şi au beneficiat de talentul, priceperea şi compentenţa sa profesională, fiind promovaţi sau făcându-i cunoscuţi. O muncă benevolă a maestrului, voluntară, necupreţind nimic pentru frumos şi calitate. O face din dragoste de oameni, ca iubitor de cultură şi ca bun român. Merge pe ideea lui Heraclit considerând cultura ,,un al doilea soare pentru cei culţi”.

Omul de cultură George Roca este impresionat de arta românească contemporană pe care o consideră în plină înflorire. Pledează şi acţionează cu dăruire şi pasiune pentru cunoaşterea ei şi a creatorilor, autorilor români în afara perimetrului naţional. ,,Mulţi străini rămân uimiţi şi încântaţi când au tangenţă cu aceasta”.

Scriitorul George Roca este considerat ,,o personalitate multitalentată”, jurnalist, fondator de reviste, scriitor, poet, actor, fotograf. Întrebat într-un interviu care este totuşi forma de artă pe care o preferă şi care îl fascinează,  George Roca a răspuns: ,,Am rămas cu scrisul şi cu fotografia. Vorbind de fascinaţie, pot să vă spun că încă din copilărie, m-au fascinat toate artele. Am încercat chiar şi pictură şi sculptură. Păcat că ziua are doar 24 de ore! Păcat! Întotdeauna sunt în criza de timp liber. E o satisfacţie enormă să descoperi noi (sau chiar necunoscuţi) producători de literatură şi artă, să-i faci să iasă la suprafaţă, să prevaleze, să-i etalezi cititorului cu ce au ei mai bun. O mare satisfacţie! Să-i vezi că se bucură cu toţii, atât producătorul cât şi cititorul”.

Consideră că un bun jurnalist, în primul rând trebuie să aibă ,,suflet şi inimă” pentru a înţelege ce doreşte cititorul. O calitate indispensabilă, pe lângă faptul că trebuie să fie la zi cu realitatea înconjurătoare ,,să înţeleagă atât doleanţele producătorului de frumos sau de informaţie scrisă cât şi cele ale cititorului. De fapt nu numai cititorul te judecă, ci şi autorii. Dacă nu-i satisfaci, te părăsesc amândoi!“

Îl cunosc pe scriitorul George Roca din perioada, silvestriană, amândoi fiind apropiaţi colaboratori ai revistelor ARP, înfiinţate de cărturarul Artur Silvestri. Ne-am cunoscut şi personal, fiind prezent la Timişoara, la postul local Tv şi la unele lansări de carte, aş specifica lansarea volumului “Flori pentru Madalina” al poetei Cornelia Turlea-Chifu, o prietenă comună.

Un Om impunător ca prezenţă şi cald sufleteşte. Aş spune chiar fascinant.

Chiar dacă o perioadă tăcerea ne-a îndepărtat,  stima şi respectul pentru omul de cultură au crescut.

Primind şi eu materiale pentru a promova tinere talente, în George Roca am avut mereu sprijin, ducând mai departe creaţiile celor care scriu.

Azi, LA ANIVERSARĂ, doresc să-i mulţumesc pentru fiecare gest făcut pentru promovarea limbii române a artei şi frumosului şi pentru multe altele…

Să ne trăiți întru mulţi ani!

——————

Mariana Gurza

14 iulie 2017

Timişoara

 

***

DATE DESPRE GEORGE ROCA

Născut la 14 iulie 1946, România

În 1980 s-a stabilit la Sydney, în Australia. Are o bogată activitate literară și publicistică, fiind prezent cu poezii și proză în multe reviste din România, Australia și America. Este membru al Academiei de Științe, Literatură şi Arte (ASLA), al Academiei Româno-Americane, al Academiei Româno-Australiene, al Ligii Scriitorilor din România etc.

Studii  

1964 – Liceul Nr. 4 ,,Mihai Eminescu”, Oradea

1964-1967 – Facultatea de Filologie – Oradea

1977-1980 Studii de actorie și arta mânuirii păpușilor – București

Curs de 3 ani organizat de Ministerul Culturii și Institutul de Teatru ,,Ion Luca Caragiale” (I.A.T.C.)

1988 – Curs de un an. Specializare consultanți turism – T.A.F.E. – Dover Heights, Sydney, Australia

1990-1994 (Faculty of Tourism) The School of Business and Administrative Studies – Sydney Institute of Technology Australia

Limbi străine vorbite  

Bine: engleza, maghiara, italiana, franceza

Satisfăcător: spaniola, rusa, germana

Activitate profesională  

1967 – Actor la Teatrul pentru Tineret „Arcadia” – Oradea

1971 – 1974 Actor stagiar la o secţie a Teatrului de Stat Ploieşti

1975 – 1979 Salariat al Ministerului Turismului – Bucureşti

1980 – Pleacă din ţară. După aproape doi ani de şedere la New York (SUA), se stabileşte la Sydney, Australia, unde locuieşte şi în prezent

1982 – 1988 Lucrează pentru firma turistică „Phill Travel Agency” ca reprezentant pentru compania aviatică română „TAROM”

1998 – Interpretează un rol de compoziţie în filmul artistic de lung metraj „A Change of Heart”. Producţie australiană. (Regia: Rod Hay)

2000 – National Olympic Commitee Assistant – S.O.C.O.G. (Comitetul Organizatoric al Jocurilor Olimpice de la Sydney), pentru Lotul Olimpic Român

2001– 2008 Translator, Interpret, traducător şi cenzor acreditat al guvernului australian (LOTE, AADAKE – Probleme juridice şi medicale), Australian Council of the Arts (literatură), Australian Institute o Modern Languages (reclame vorbite la radio)

2005 – 2015 Scriitor, ziarist, fotograf freelancer, grafician, editor de carte, redactor la diferite reviste literare româneşti din jurul lumii.

Cărţi publicate (personale):  

1. „Dezvoltarea arhitecturii în perioada de domnie a binecredinciosului voievod Ştefan cel Mare şi Sfânt”, Editura Carpathia Press, Bucureşti, 2006, Studiu istoric

2. „Evadare din spaţiul virtual”, Editura Anamarol, Bucureşti, 2009, Poezie, 120 pagini

3. „De vorbă cu stelele” (Vol 1), Editura Anamarol, Bucureşti, 2010, Proză, 312 pagini

4. „De vorbă cu stelele” (Vol 2), Editura Anamarol, Bucureşti, 2011, Proză, 296 pagini

5. „Căutând insula fericirii”, Edtura Anamarol, Bucureşti, 2013, Poezie, 108 pagini

6. „Poeme multilingve cifrate”, Editura Anamarol, Bucureşti, 2015, Poezie, 208 pagini

Cărţi publicate (antologii – mai mulţi autori):  

1. „Orizonturi albastre” – (Antologie – poezie), Editura Cogito, Oradea, 1993

2. „Dincolo de orizont” – (Antologie – poezie), Editura Călăuza, Deva, 1996

(autor şi editor de carte)

3. „Mărturisire de credinţă literară” (Vol 1) – (Antologie – proză), Edit. Carpathia Press, Bucureşti, 2006

4. „Arta de a fi” – (Antologie – poezie), Editura Anamarol, Bucureşti, 2009

5.„Simbioze lirice” – (Volumele 1-20) (Antologie-poezie) 20 de autori – 320 pagini/volum, Editura Anamarol, Bucureşti, 2012-2016 (co-autor şi grafician de carte)

6. „Scripta Manent”- (Volumele 1-10) (Antologie-proză) 20 de autori – 400 pagini/volum, Editura Anamarol, Bucureşti, 2012-2016 (co-autor şi grafician de carte)

Cărţi editate în limba română (editor, redactor şi grafică):  

Mai mulţi autori, „Alexandru Husar în Australia” – (Antologie – proză), Sydney, 2002

Bugariu, Adrian, „Tehnici de manipulare prin radio”-(Jurnalistică), 96 pagini, Sydney, 2004

Abrudan Iosif, „Torentele vieţii” – (Poeme alese), 80 pagini, Sydney, 2006

Mai mulţi autori „Daruri de Crăciun” – (Antologie – poezie), 198 pagini, Timişoara, 2007

Balaci, Paşcu, „Fluerul de oţel”- (Teatru – Dramă istorică), 165 pagini, Oradea, 2008

Roca, George, „Evadare din spaţiul virtual” -(Poezie), 120 pagini, Bucureşti, 2009

Roca, George, „De vorbă cu stelele” (Vol 1) – (Interviuri), 312 pagini, Bucureşti, 2010

Roca, George, „De vorbă cu stelele” (Vol 2) – (Interviuri), 296 pagini, Bucureşti, 2010

Vintilă, Viorel, „Românaş la San Francisco” – (Proză scurtă), 152 pagini, Bucureşti, 2011

Ţene, Al. Florin, „Geamănul din oglindă”– (Roman), 192 pagini, Cluj Napoca, 2011

Roca, George, „Căutând insula fericirii” – (Poezie), 108 pagini, Bucureşti, 2013

Ţene Al Florin, „Inelul de iarbă”, (Roman) – 192 pagini, Târgu Mureş, 2013

Roca, George, „Poeme multilingve cifrate”, (Poezie), 208 pagini, Bucureşti, 2015

2017

Schor, Dorel, “Chemaţi doctorul”, (Schiţe umoristice), 220 pagini, Tel Aviv, 2017

Rosenkrantz-Herscovici, Adina, “Dadu” (Studiu biografic), 144 pagini, Tel Aviv, 2017

—————————————————————

  Titluri academice

1993 – Devine membru (fondator) al Academiei de Ştiinţe, Literatură şi Arte (ASLA Oradea)http://asla.rexlibris.net

2002- Devine membru al Academiei Româno-Americane (ARA)http://www.americanromanianacademy.org/

2006 – Devine membru al Asociaţiei Române pentru Patrimoniu (ARP)http://arp-romania.com

2008 – Devine membru al Asociaţiei Naţionale a Cavalerilor de Clio (Istorie)

2009 – Devine membru al Ligii Scriitorilor din România http://liga-scriitorilor-romani.com

2010 – Devine membru al Academy of International Interferences „Paul Polidor”

2011 – Devine membru de onoare al International Association of Paradoxism, Gallup, New Mexico, SUA

2011 – Devine membru al Fundaţiei „Academia DacoRomână”.

2013 – Devine „Emeritus Member” al Academiei Româno-Americane (ARA) http://www.americanromanianacademy.org/list-of-members

2013 – Primeşte diploma de „Doctor în Dacoromânistică” al Academiei DacoRomâne – Bucureşti

2013 – Primeşte ordinul „Ambasadorii culturii” din partea Ligii Scriitorilor Români – Filiala Bucureşti

2013 – Primeşte medalia „Virtutea literară” din partea Ligii Scriitorilor Români

2014 – Devine membru (fondator) al Academiei Româno-Australiene

—————————————————————————————————–

Creator de publicaţii şi membru în colegiile de redacţie:  

2000 – 2000 Creator al revistei (fizice) personale „Jurnal olimpic” pentru Olimpiada de Sydney

2000 – 2003 Creator al revistei (virtuale) personale „Rexlibris”www.netcolony.com/arts/rexlibris

2001 – 2009 Creator şi redactor al website „ASLA Romania”şi al primului dicţionar virtual al personalităţilor româneşti http.asla.rexlibris.net

2002 – 2004 Creator al revistei (virtuale) personale „Prolibris” http://prolibris.rexlibris.net

2002 – 2005 Redactor al revistei (fizice) „Românul Australian”, Melbourne, Australia

2004 – 2005 Creator al revistei (virtuale) personale „Paradox”http://paradox.rexlibris.net

2005 – 2006 Redactor şef al revistei (fizice) „Spirit românesc”, Sydney, Australia

2006 – 2009 Redactor al revistei (virtuale) „Agero”, Stuttgart, Germaniahttp://www.agero-stuttgart.de

2006 – 2008 Membru al colegiului de redacţie al revistei (fizice şi virtuale) „Viaţa parohială”, Sydney, Australia, Creator al suplimentului literar „Revista Junior”http://www.scribd.com/doc/941954/augdec-07

2007 – 2009 Redactor al revistei (virtuale) „Arcada”http://www.arcada.org.ro

2008 – 2009 Redactor al revistei (virtuale) „Romanian VIP” http://www.romanianvip.com

2008 – >>>>Creator al nano-revistei electronice „Expresia”(Blog personal) în cadrul grupării „Reţeaua literară” http://reteaualiterara.ning.com/profile/GeorgeROCA, Proză  http://reteaualiterara.ning.com/profile/GeorgeROCA74, Poezii

2008 – >>>>Membru al colegiului de redacţie al revistei virtuale „Starpress”, România – Canada – USA, http://www.valcea-turism.ro/j15/index.php?option=com_content&view=article&id=225&Itemid=148

2008 – >>>>Membru al colegiului de redacţie al revistei (fizice şi virtuale) „Familia română” http://www.bibliotecamm.ro/biblioteca/fr_2009_2&3.pdf

2009 – >>>>Membru al colegiului de redacţie al revistei (fizice şi virtuale) „Oglinda literară” http://www.oglindaliterara.ro/arhiva/Oglinda96.pdf

2009 – >>>>Membru al colegiului de redacţie al revistei (fizice şi virtuale) Ligii scriitorilor din România  „Cetatea lui Bucur” https://cetatealuibucur.wordpress.com

2009 –2015 >>>>Membru al colegiului de redacţie al revistei (fizice şi virtuale) „Pagini româneşti din Noua Zeelandă” romanianpages@yahoo.co.nz

2008 – >>>>Senior editor al revistei (fizice şi virtuale) „Mioriţa”din Sacramento, California, SUA  http://www.mioritausa.news/redactia/

2009–2012 >>>>Membru al colegiului de redacţie al revistei (fizice şi virtuale) „Contraatac”

2009 – Membru al colegiului de redacţie al revistei (fizice şi virtuale) „Clipa”, Anaheim, California, SUA http://www.clipa.com/a18-Despre-Ziar.aspx

2009 – 2010 Redactor şef al revistei (virtuale) „Romanian VIP

http://www.romanianvip.com/despre-noi/

2010 – 2011 Senior editor al revistei (fizice şi virtuale) „Român în lume”, Madrid, Spania

http://www.romaninlume.com/index.php

2011 – 2012 Senior editor al revistei (fizice şi virtuale) „Occident românesc”, Madrid, Spania http://occidentul-romanesc.com/?page_id=2

2011 – 2012 Membru al colegiului de redacţie al revistei virtuale „ZIDUL” (Redactor literar) http://ziarulzidul.ro/?page_id=44

2011 – 2013 Membru al colegiului de redacţie al revistei virtuale „Vocea ta”, Nürnberg, Germania

http://www.voceata.eu/index.php?option=com_content&view=category&layout=blog&id=5&Itemid=4

2011-2016 – >>>>Membru al colegiului de redacţie al Agenţiei de presă „Aşii români”, Germania-România   http://www.asiiromani.com/

2011 – >>>>Membru al Consiliului director şi redactor şef-adjunct al revistei Ligii Scriitorilor Români „Cetatea lui Bucur”(varianta virtuală şi tipărită)

https://cetatealuibucur.wordpress.com/

2011 – >>>> Creator al revistei (virtuale) personale „Expresia”, Sydney, AUShttp://expresia.rexlibris.net

2012 – >>>> cofondator al revistei virtuale „Confluenţe Literare”

http://confluente.ro

2013 – >>>> Membru al Colegiului de redacţie al revistei „Booklook”, Iaşi, România  https://www.scribd.com/document/150103432/Revista-Booklook-nr-27

2013 – >>>> Redactor şef al revistei (virtuale) „ProLitera”, Zirndorf, Germania http://www.prodiaspora.de/V5/index.php/revista-prolitera şihttp://prodiaspora.de/

2015 – >>>> Creator al revistei (virtuale) personale „Australiana”, Sydney, AU

2016 – >>>> Creator al revistei (virtuale) personale „Argument”, Sydney, AU

2015 – >>>> Cofondator al revistei virtuale „Esenţe Culturale”, Sydney, AU – Turda, România http://esenteculturale.strikingly.com/

——————————————————————-

Referinţe critice:  

– BĂCIUŢ, Nicolae, „Anchetă despre exilul românesc” – Revista Confluenţe Literare, 8 martie 2015,

http://confluente.ro/nicolae_baciut_1425825225.html

– BĂLAN, Dimitrie, „Oamenii cetăţii şi nopţile lor albe” – (Interviu cu George Roca, pp. 142-145), Editura Arca, Oradea, 2006

– BOTEZ, Adrian, „Interviu cu scriitorul australian George Roca, jurnalist şi promotor cultural”, Revista Cetatea lui Bucur, Nr. 11, ianuarie 2010

http://cetatea-lui-bucur.com/2010/01/22/interviu-adrian-botezinterviu-cu-scriitorul-romano-australian-george-roca-jurnalist-si-promotor-cultural%e2%80%9d/

– BUICĂ, Elena, „George Roca de vorbă cu stelele”, Revista Gândacul de Colorado, USA, 7 oct. 2010,

http://www.gandaculdecolorado.com/cultura/5-cultura/1554-george-roca-de-vorba-cu-stelele-

– BUICĂ, Elena, „Poeme bilingve”, Uniunea Ziariştilor Profesionişti, Bucureşti, 1 Mai 2013,

http://uzp.org.ro/george-roca-poeme-bilingve/

– CĂCIULARU, Roni, „Un trubadur al spaţiului virtual”, Revista Animanews, 4 mai 2010,http://www.animanews.com/politic/orientul-mijlociu/1329-roni-cciularu-un-trubadur-al-spaiului-virtual.html

– CĂTUNESCU, Carmen, PROFIL DE PERSONALITATE CREATOARE, Ziarul Curentul Internaţional, Sterling Heights, Michigan, SUA, 17 decembrie 2009,

http://webcache.googleusercontent.com/search?q=cache:LQjIJ9eboy0J:curentul.net/2009/12/17/profil-de-personalitate-creatoare-george-roca/+CATUNESCU+GEORGE+ROCA&cd=8&hl=en&ct=clnk&gl=au

– CHIVA, Laura, „Lansare de carte românească la Madrid”, Ziarul Adevărul (Spania), 23 septembrie 2009,http://www.adevarul.es/stiri/social/lansare-carte-romaneasca-madrid

– CIUBOTARU, T. Constantin, „George Roca, românul de la marginea lumii”, Revista Phoenix Magazine, Phoenix, Arizona, SUA, 1 septembrie 2010,

http://www.phoenixmission.org/web/index.php?option=com_content&view=article&id=2021:george-roca-romanul-de-la-marginea-lumii&catid=40:reviews&Itemid=75

– CUC, Melania, „Evadare din spaţiul virtual”, Revista Port@Leu, Nr. 10, Bucureşti,

http://www.cartesiarte.ro/portaleu/p5.php?nr=10&an=2009

– DEFESES, Eva, „Interviu cu George Roca”, Revista NIRAM ART Nr.9/2009 , Madrid, Spania, http://revistaniramart.wordpress.com/2009/07/16/

– EVU Eugen, „Păcatul traducerilor neprofesionale – (Interviu cu George Roca)”, Revista Agero, Stuttgart, Germania,

http://www.agero-stuttgart.de/REVISTA-AGERO/JURNALISTICA/Pacatul%20traducerilor%20neprofesionale%20de%20George%20Roca.htm

– IONAŞ, Loredana, „Scriitorul George Roca s-a întâlnit cu viitorii jurnalişti”, Ziarul Crişana, Oradea, 22 octombrie 2008, p.6

– IVANOV, Veronica, „Interviu cu George Roca – Despre prietenie, literatură şi artă – între două continente”,Revista Clipa, Anaheim, California, SUA, 26 aprilie 2014

http://www.clipa.com/a6780-INTERVIU-CU-GEORGE-ROCA-DESPRE-PRIETENIE-LITERATURA-SI-ARTA-%E2%80%93-INTRE-DOUA-CONTINENTE.aspx

– KATZ, Silvia, „Un om de departe”, Revista Familiei, Israel, noiembrie 2011

– MĂLINAŞ, Constantin, „George Roca, un cavaler al poeziei”, Jurnal de Botoşani şi Dorohoi (RGNews), http://www.jurnalulbtd.ro/articol-George-Roca–un-cavaler-al-poeziei-6-1669.html

– MARTINEZ SANZ, Hector, „Escape from Cyberspace”, Revista Retrato Literario, Madrid, Espana, 29 septebre 2009,

http://retratoliterario.wordpress.com/2009/09/29/%E2%80%9Cevadare-din-spatiul-virtual%E2%80%9D-by-george-roca-niram-event/

– MARTINEZ SANZ, Hector, „Videoconferencia y encuentro virtual con el escritor George Roca. Sydney-Madrid”, Revista Defeses Fine Arts, Madrid, Spania, noiembrie 2010

http://defesesfinearts.com/2010/11/videoconferencia-y-encuentro-virtual-con-el-escritor-george-roca-sydney-%E2%80%93-madrid/

– MAXIMINIAN, Menuţ, „George Roca: de vorbă cu stelele”, Revista Clipa, Anaheim, California, SUA, 27 noiembrie, 2010,http://www.clipa.com/print_a2061-DE-VORBA-CU-STELELE.aspx

– MUNTEANU, Lucian, „George Roca, încă o valoare neconvenţională”, Revista Agero, Stuttgart, Germania,

http://www.agero-stuttgart.de/REVISTA-AGERO/JURNALISTICA/George%20Roca%20-%20inca%20o%20valoare%20vie%20oradeana%20de%20Lucian%20Munteanu.htm

– NEDELCU, Georgeta, „Interviu cu poetul şi ziaristul George Roca”, Revista Gândacul de Colorado, 31 ianuarie 2011,

http://www.gandaculdecolorado.com/arhiva/1795-interviu-cu-poetul-si-ziaristul-george-roca

– PETCU, Gabriela, „George Roca, un evadat din spaţiul virtual, regăsit într-o poveste pe Insula Fericirii”, Revista Curentul International, Sterling Heights, Michigan, SUA, 25 septembrie 2009,

http://curentul.net/2009/09/25/george-roca-un-evadat-din-spatiul-virtual-regasit-intr-o-poveste-pe-insula-fericirii/

– POPA, Iosif, „Personalităţi locale: George Roca, actor, scriitor şi manager turistic”, Ziarul Informaţia de Vest, 6-12 noiembrie 2003, p.7

– POPESCU, Maria Diana, „Interviu cu George Roca”, Blog Reţeaua Literară, august 2008,

http://reteaualiterara.ning.com/profiles/blogs/1971741:BlogPost:43075

– POPESCU, Maria Diana, „George Roca, un romantic avant lettre”, Revista Clipa, Anaheim, California, SUA,

http://www.clipa.com/a1113-George-Roca-Un-Romantic.aspx

– POPESCU, Maria Diana, „George Roca: Epoca Ştefaniană – Cercetare istorică de importanţă majoră”, Revista NOI NU, Cluj-Napoca, 9 noiembrie 2008,

http://www.revistanoinu.com/George-Roca-Epoca-Stefaniana.html

– SILVESTRI, Artur, „George Roca: Epoca Ştefaniană – Viziunea răzeşească”, Editura Carpathia Press, 2006,

http://carpathia-press.com/2007/06/27/george-roca-%e2%80%9eepoca-stefaniana%e2%80%9c/

– STOICA, Daniela, „Portret: George Roca îşi reprezintă ţara cu mândrie”, Cotidianul Adevărul de seară (Oradea), ediţia de luni, 7 septembrie 2009, p.16

– Biblioteca Judeţeană „Gheorghe Asachi”- Iaşi, AL. HUSAR – 80, (Bibliografie), (Ediţia a II-a), Editura Vasiliana ’98, Iaşi, 2003, p. 88

– STOICA-MUJEA, Oana, „Interviu cu George Roca”, Revista Argeş, august 2007, p.1

http://www.centrul-cultural-pitesti.ro/index.php?option=com_content&task=view&id=803&Itemid=112

http://www.observatorul.com/articles_main.asp?action=articleviewdetail&ID=6119

– TOMESCU-TUDOR, Loredana, „Portret: George Roca, sau arta de a fi, la capătul lumii, mai român decât românii de acasă”, Revista Spirit Românesc Nr.6, Sydney, Australia, 16 iunie 2006

– ŢENE, Alexandru Florin, „George Roca: Evadare din spaţiul virtual”, Revista Armonia, Saltmin, SUA, 21 octombrie 2010,

http://www.saltmin.com/3726/george-roca-%C2%ABevadare-din-spatiul-virtual%C2%BB.html?mobile=1

– ŢENE, Alexandru Florin, „Întâlnire cu steaua George Roca la lansarea cărţii «De vorbă cu stelele», Ziarul Făclia, Cluj, octombrie, 2011

– VASILESCU, Stelian, „Oameni din Bihor – 1940-2000 – Dicţionar sentimental”, Editura Iosif Vulcan, Oradea, 2002

—————————–

Adresa de e-mail: georgeroca@gmail.com

RG CV 1 iulie 2017

„Tot ce face Dumnezeu e să ne privească  

şi să ne omoare când devenim plictisitori”  

C. Palahniuk

 

Mariana Gurza – Poeme dedicate fiicei Ioana-Valentina

Scoica

          ( Ioanei – Valentina)

 

Lumina ta

îmi arată calea

spre scoica ce-mi șoptește

ruga îngerilor.

O port în mine de ani

știind că prin tine

rodul de vie

devine mai bogat

prin esența divină.

Tu, ești ceea ce mi-am dorit

clipă tainică

ce mă va însoți

pe drumul meu

prin clepsidra timpului.

 

Împlinire

 

A venit și ziua

când chipul tău

împlinit

aflat în oglinda vremii

se lasă îmbrățișat

de liane albastre

ce dogoresc  dragoste.

Te privesc în tăcere

din spatele oglinzii

dorind să păstrez

acest moment

o eternitate.

 

Cântec

 

Aș vrea să-ți mai cânt

ca ciocârlia

cum o făceam odată…

Să-mi las iubirea

să te cuprindă

ca într-un cerc magic.

Nu știu dacă te-aș invita

pe curcubeul dragostei,

este complicat…

Acum, tu ești prinsă

în jocul tău

unde stelele se rotesc

zi și noapte

ocrotindu-te

cu tainica iubire…

 

Mariana Gurza

La mulți ani!

13 iulie 2017

 

Vasilica Grigoraş: LA MULTI ANI, IOANA-VALENTINA!

Centrul Cultural Spiritual Văratic – dulce sunet de clopot

Sfânta Mănăstire Văratec rămâne una dintre multele ,,tinde ale raiului”, cum frumos denumea Părintele Teofil Părăian mănăstirea. Frumuseţea şi sacralitatea locului a atras de-a lungul timpului, spre vieţuire şi contemplare, cărturari şi oameni de cultură.

Vorbind despre Mănăstirea Văratec, Zoe Dumitrescu-Buşulenga, devenită mai târziu Maica Benedicta, a găsit la Văratic: ,,… ceea ce au numit un topos sacru, cum zice grecul, loc sfânt.” Aici veneau personalităţi ale vremii, pentru a se îmbogăţi sufleteşte la şezători şi audiţii muzicale, sau pentru a se destinde în mirificul peisaj din jurul Mănăstirii, primind acea blândă lumină a harului ceresc. Văratecul fiind descris în numeroase opere literare ale autorilor români care au poposit pe aceste locuri.

Mănăstirea Văratec a reprezentat o sursă de inspiraţie pentru mulţi scriitori, precum: Garabet Ibrăileanu, Otilia Cazimir, George Topârceanu şi mulţi alţii. În volumul ,,Oameni şi locuri” apărut în anul 1908, Mihail Sadoveanu scria despre aceste locuri: ,,grădiniţi de trandafiri le împresoară; şi e o grijă aşa de migăloasă în toate, parcă ar fi o întrecere necontinuată… Sunetul clopotului se împrăştie dulce la sfârşitul liniştit al zilei.

Preafericitul Părinte Patriarh Daniel spunea: „rodirea luminoasă a credinţei în istoria şi cultura unui popor se vede în virtuţile statornice ale poporului, adesea personalizate în luptători eroi, în cărturari înţelepţi, în artişti inspiraţi şi mai ales în sfinţii martiri, mărturisitori, cuvioşi, ierarhi şi voievozi“.

La noi, cultura îşi are începuturile în tinda bisericii, prin înţelepciunea şi osteneala nenumăraţilor slujitori ai Bisericii şi a oamenilor de cultură, pătrunşi de credinţa noastră ortodoxă. În istoria culturii româneşti, au ostenit cu râvnă, vrednică de pomenire, un şir lung de clerici luminaţi, iubitori de ţară, ctitori de limbă, de cultură şi unitate românească. Şi în acest spirit, un teolog consemna: „Biserica Ortodoxă a reprezentat în cadrul statului cea mai importantă şi venerabilă instituţie culturală, a cultivat limba naţională, a creat o întreagă literatură, a avut arta sa, a întemeiat instituţii de o mare utilitate socială şi naţională, a constituit o adevărată şcoală pentru popor, l-a educat, i-a modelat sufletul, i-a insuflat o pietate specifică…“

Important şi demn de menţionat este şi faptul că în acest proces de evoluţie şi creaţie culturală şi spirituală a existat continuitate chiar şi în vremuri de restrişte pentru poporul român. Piloni ai credinţei şi ai culturii s-au înălţat permanent luminând cugetul şi simţirea românilor, care s-au hrănit şi se hrănesc cu aroma florilor nemuritoare ale ortodoxiei.

O cultură de calitate nu se face cu ochii în jos, către pământ. O cultură bună, aşa cum afirma marele mitropolit cărturar Antonie Plămădeală, se face cu ochii către cer şi printr-o întoarcere către noi înşine. Aşa a procedat şi doamna Emilia Ţuţuianu, psiholog și editor, în dorinţa sa de a crea ,,Centrul Cultural Spiritual Văratic”- un proiect gândit minuțios și realizat cu destule sacrificii – un vis devenit acum realitate.

În urmă cu doi ani, Emilia şi-a propus să realizeze proiectul cultural legat de mănăstirea Văratec, dorind să evidenţieze valoarea culturală şi spirituală a locului. Un proiect ambiţios care adună sub cupola credinţei, personalităţile care au trecut pe la Văratec şi au consemnat în operele lor frumuseţea, duioşia şi taina locului.

Inimoasa Emilia Ţuţuianu, psiholog, editor, director fondator al Editurii Muşatinia,  membru fondator al primei reviste culturale apărute la Roman, a revistei on-line, Melidonium,  şi-a împlinit visul.

Pentru omul de cultură Emilia Ţuţuianu, Văratecul reprezintă ,,poarta cerului, locul împlinirilor, cerul cel de pe pământ şi locul în care se arată iubirea lui Dumnezeu”. Pentru a spune acest lucru, mai întâi trebuie să simţi astfel în eul interior, să-l descoperi pe Dumnezeul din tine. Doar împreună, poţi face alţi paşi pe drumul creaţiei,  spirituale, culturale, artistice. Prin har divin apare inspiraţia pentru a identifica metode şi căi de concretizare a gândurilor. În acest sens, se trezea în mintea şi sufletul Emiliei Ţuţuianu o dorinţă arzătoare de a lăsa generaţiilor viitoare un loc de întâlnire prin iubire şi creaţie.

Eminescu spunea că ,,Biserica a creat limba literară, a sfinţit-o, a ridicat-o la rangul unei limbi hieratice şi de stat.

Biserica Ortodoxă Română a încurajat acest proiect şi cum Dumnezeu este mereu de partea celor care ,,zidesc” pentru eternitate, s-a găsit şi un investitor pentru demararea lucrărilor. În anul 2016 au început lucrările la ,,Centrul Cultural Spiritual Văratic”.

O clădire impunătoare, aproape de Sfânta Mănăstire, construită în spiritul locului. La demisol, descoperim Salonul Safta Brâncoveanu – un muzeu etnografic, care prezintă obiecte tradiționale din zonă; la parter se află un Salon literar –  dedicat celor care au iubit Văratecul şi au creat aici, celor care şi-au purtat paşii şi şi-au plecat genunchii, în faţa icoanelor, personalităţi de prim rang ale lumii literare precum: Mihail Sadoveanu, Gala Galaction, Calistrat Hogaş, Garabet Ibrăileanu, Otilia Cazimir, George Topârceanu, Mihai Eminescu şi Veronica Micle, Emil Gârleanu, Ion Alexandru, George Lesnea, Cornelia Pillat, Grigore Ilisei, Constantin Ciopraga, Valeria Sadoveanu, Ştefania Velisar Teodoreanu, Zoe Dumitrescu-Buşulenga, Ana Blandiana, Romulus Rusan, Bartolomeu Anania, George Bălăiţă, Fănuş Băileşteanu, Gheorghe Brătianu şi mulți alţii care au lăsat posterității mărturii literare, despre locuri, oameni şi întâmplări. Mansarda muzeului  adăpostește Biblioteca Mihai Eminescu – unde cei dornici de studiu și lectură pot consulta un vast material de arhivă. Tot la mansardă  este organizat un Salon de Artă, care poate prezenta expoziții de pictură.

Priveliștea oferită de la balconul mansardei ne poartă într-un periplu de imagini,  de la biserica Sf. Ioan – unde se află mormântul poetei Veronica Micle – până la Cetatea Neamțului, peste Codrii de aramă și Pădurea  de argint, prezente în versurile eminesciene.

Bineînţeles, ca orice lucrare în folosul iubitorilor de Hristos şi de cultură, în timpul lucrărilor au apărut şi dificultăți create de spirite meschine. Nu le-a fost uşor iniţiatorilor, Emiliei Ţuţuianu şi soţului ei, Dorin Dospinescu, fiindcă apăruseră oportuniştii, oameni fără puterea de a înţelege menirea acestui proiect, izvorât din dragoste și dăruire, interesaţi doar de imagine sau pentru a-şi însuşi din realizări, dificultăți cu cei care câştigaseră licitaţia, cu meşterii indolenţi şi prea hrăpăreţi, interesați doar de umplerea buzunarelor…

Cu ispite şi piedici de tot felul, Emilia Ţuţuianu nu a avut parte de linişte în toată această perioadă. O jertfă și dăruire pentru un ideal pe altarul culturii, cu preţul nopţilor  nedormite, a bolii şi a luptei cu forţele obscure…

Cu ajutorul Celui Preaînalt, ,,Centrul Cultural Spiritual Văratic”, iată, s-a finalizat!

Totul are însă un preţ! Nu contează că acel domn investitor, venit tocmai din Anglia, a crezut în visul Emiliei, dar noi, cum ştim să apreciem şi să mulţumim acestor oameni care au realizat ceva nu pentru ei, ci pentru generaţiile care vor veni?

Curând va avea loc inaugurarea ,,Centrul Cultural Spiritual Văratic” unde sper ca oficialităţile să-și dea mâna, pentru a sărbători evenimentul pe măsura importanței edificiului și a efortului depus de cei care şi-au pus sănătatea, liniştea, timpul, şi nu în ultimul rând rezervele financiare, pentru construirea unei instituţii de spiritualitate şi cultură pe pământ sfânt românesc şi pentru sufletul fiecărui pelerin sau turist ce-și va purta paşii pe aceste meleaguri moldave.

Un act de cultură, uneori este ca o rugăciune, când este făcut cu sufletul. Pentru doamna Emilia Ţuţuianu, este și un dar la ceas aniversar, peste câteva zile fiind data de naştere a domniei sale, încununând ani de dăruire și muncă pentru comunitate.

Prieteni, scriitori din ţară şi diaspora, vom fi alături de Emilia și vom urmări acest moment important, fiind cu toți interesaţi a ne reîntâlni într-un loc binecuvântat.

Felicitări ctitorului pentru generozitatea sa, felicitări celor care nu au precupeţit nici un efort pentru ridicarea ,,Centrului Cultural Spiritual Văratic”, într-o adevărată epopee  a iubirii și dăruirii de sine, lăcaș care va intra în circuitul cultural și spiritual național, sperând, ca peste ani, să nu-şi schimbe destinaţia…

Părintele Nicolae Steinhardt de la Rohia încheie într-un document mai puţin cunoscut, privind opera lui Caragiale, într-o manieră incontestabilă: ,,În scoica aceasta, a unei comedii aprige şi ostile, lumea românească poate străbate veacurile în tot măreţul ei farmec, prevestind de aici, de pe pământ, din iureşul unor întâmplări mundane, paradisul, a cărui nostalgie nu ne va cruţa niciodată”.

Personal, doresc să-i urez de pe acum distinsei Doamne Emilia Țuțuianu, felicitări și urări de bine cu sănătate cu ocazia zilei de naștere. Ziua de 12 iulie, o zi însemnată printre cei care prețuiesc truda domniei sale.

Întru Mulți Ani Fericiți !

 

Mariana Gurza

Timişoara

10 iulie 2017

 

Mariana Gurza: Poduri Lirice – Poetical Bridges (poeme bilingve)

Mariana Gurza s-a născut la 2 octombrie 1955 în Oţelu-Roşu, România. Locuieşte în Timişoara, România. Poeta debutează cu volumul de versuri „Paradox sentimental” (1998), după care publică alte şapte volume de versuri şi un volum de eseuri („Destine umbrite”, Editura Atticea, 2008). Multe din poeziile ei au fost traduse în engleză şi publicate pe blogul ei, apoi preluate de reviste literarei din România, Germania, Canada, SUA, Australia. Poeziile şi eseurile ei sunt publicate în diferite antologii şi volume colective. De asemenea, a îngrijit trei ediţii de memorialistică dedicate lui Vasile Plăvan, Petru Ciobanu şi Ioan Slavici, importanţi scriitori şi oameni de cultură.

Mariana mărturiseşte că, din clasele primare s-a simţit atrasă de poezia marilor poeţi români Eminescu şi Coşbuc. În anii de liceu, gândurile i-au stat în „forme geometrice prinse în unghiuri de vers“. Mariana comentează: „Într-o viaţă de om pe drumuri lungi, întâlneşti, cunoşti oameni. Am învăţat să iubesc omul. Să-l înţeleg în felul său, fiecare având un univers propriu. Respectul şi iubirea faţă de aproapele tău, mi-au fost de folos. Din respect pentru ţara mea, pentru neamul românesc, îmi las pana să scrie aşa cum simt, aşa cum Cel de Sus mă învredniceşte“. Pentru toate acestea şi pentru multe altele, este numită „Poeta cu suflet de înger”. Volumul ei bilingv de versuri „Dumnezeu şi umbra”, tradus în engleză de dr. George Anca, a apărut la Editura Singur în 2016, chiar de ziua ei. Mariana este membru colaborator la Asociaţia Scriitorilor de Limbă Română din Quebéc.

http://www.marianagurza.ro/blog/mariana-gurza/

 

***

Mariana Gurza was born on October 2, 1955, in Oţelu-Roșu, Romania. She lives in Timisoara, Romania. Her debut poetry volume Soulful Paradox (1998), was followed by another seven volumes of poetry and a collection of essays (Shady Destinies, Atticea Publishing House, 2008). Many of her poems have been translated into English and published on her blog, then shared by websites in Romania, Germany, Canada, SUA, and Australia. Her essays and poems are published in anthologies and collective volumes. She has also edited three editions of memoirs dedicated to Vasile Plăvan, Petru Ciobanu and Ioan Slavici, prominent writers and cultural personalities. Mariana confesses that since primary school she felt touched by the poetry of Eminescu and Coşbuc, great Romanian poets.

 

Mariana comments: ‘In a lifetime you meet and get to know people on life’s long roads. I learned to love the human being. I learned to understand them in their own way, each one with their own universe. Respecting and loving your neighbour, helped me. Out of respect for my country, for the Romanian people, I leave my pen to write as I feel, and as God has gifted me.’ For all this and more she is called „The poet with an angel soul”.

Her volume of bilingual poetry God and Shadow, translated into English by Dr George Anca, has published at Alone Publishing House in 2016, on her birthday.

Mariana is a member colaborator of the Association of Romanian Language Writers from Quebec.

http://www.marianagurza.ro/blog/mariana-gurza/

***

 

CTITORIE

Iubitul meu, tu eşti o temelie
a mănăstirii noii ere,
eu mă simt ca Ana lui Manole
jertfindu-ţi
toate dorurile mele.
De mă vei striga în noapte
prin clopot eu îţi voi răspunde
şi fiecare clinchet e o şoaptă,
lumini te vor cuprinde.
Voi sta de veghe la poarta ta;
din înălţimi te voi urmări,
îţi voi apăra cetatea
te voi feri de amăgiri.
Din când în când aş vrea
să-ngenunchezi pe lespezile albe
să-ţi laşi şi tu iubirea
în zidurile sacre.

——————-

(Lacrima iubirii – Editura Artpress, Timişoara, 2003)

 

MONASTRY

My lover, you are a foundation

of the new era’s monastery,

I feel like Manole’s Ana*

sacrificing

all my longings for you.

If you call me in the night

I’ll answer you through a bell

every clink is a whisper,

lights will surround you.

I’ll stand on watch at your gate;

I’ll watch you from up high,

I’ll defend your fortress

and protect you from deceptions.

From time to time I would like

you to kneel on the white slabs

and leave your love

in the sacred walls.

——————

(The Tear of Love, Artpress Publishing House,  Timişoara, 2003)

* Search in Google: The Legend of Master Manole

http://www.rolandia.eu/romanian-mythology-manole-legend/

TRESTIA LUI PASCAL

Ca trestia mă îndoiesc
de tot ce văd.
Dar sufletul meu plimbă renii
prin deşertul Polului Nord,
locuit de fantasmele malefice,
fără să ştie că dincolo de toate
noi suntem noi,
trestiile râurilor
cu gând spre izvoare.
———————-

(Ultimul strigăt – Editura Eubeea, Timişoara, 2006)

 

PASCAL’S CANE

I doubt everything I see

like a cane.

But my soul takes the reindeers for a walk

through the North Pole’ s desert,

inhabited by evil ghosts

without knowing that above all

we are who we are,

river reeds

thinking of source.

—————————

(The Last Shout, Eubeea Publishing House, Timişoara, 2006)

 

ZBUCIUMUL MUT

Ca să mă păcălească,
Doamna cea Neagră,
s-a îmbrăcat în mireasă.
Nuntea laolaltă cu primăvara,
cu vântul cel nestăpânit,
nuntea
cu dragostea mea de viaţă.
Mi-am dat seama că nu e
ea aleasa, când i-am dat
vălul alb la o parte şi
prin fereastra sufletului ei,
a ieşit un porumbel negru,
în cioc cu şiragul meu
de lacrimi fierbinţi,
ca lava unui vulcan.
Mi-a fost teamă
atunci să nu ard cu ele
tot ce aveam mai drag.
——————————–

(Ultimul strigăt – Editura Eubeea, Timişoara, 2006)

 

 

SILENT STRUGGLE

 

In order to trick me,

the Black Lady

dressed as a bride.

She was getting married to spring

to the unrestrained wind,

she was getting married

to my love for life.

I realized that she was not

the one, when I pushed

her white veil to one side, and

through the window of her soul,

a black dove came out

holding in his beak a neckless

of my tears as hot as

the lava of a volcano.

That moment I was afraid

they might burn

what I loved the most.

—————————-

(The Last Shout, Eubeea Publishing House, Timişoara, 2006)

———————————–

*Translated by Valentina Teclici

*

http://confluente.ro/mariana_gurza_1499426721.html

Mulțumiri Dlui George ROCA!