Marty Smith: Poduri Lirice – Poetical Bridges (poeme bilingve)

Marty Smith a crescut într-o zonă deluroasă din nordul Wairarapa, între Pahiatua şi mare. Îi place să observe viaţa oamenilor care  muncesc din greu. Cartea de poezie cu care debutează, „Cal cu pălărie”, prezintă problemele pe care le au soldaţii în urma misiunilor pe care le-au îndeplinit în război, adesea exprimate prin relaţii familiale tensionate; cartea vorbeşte, de asemenea, despre relaţia de lungă durată între cai şi oameni. Ea face cercetare pentru următoarea ei carte la hipodromul  Hawke’s Bay. De asemenea este profesoară cu jumătate de normă, la Liceul Taradale. Marty consideră că cea mai bună scriere rezultă prin asumarea unor riscuri şi că poemele trebuie să fie inspirate de o emoţie puternică şi adevărată, altfel fiind doar cuvinte frumoase.

Cartea „Cal cu pălărie” a câştigat Premiul „Mackey Jesse” pentru cel mai bun debut în poezie în cadrul Premiilor pentru Carte în Noua Zeelandă în 2014 şi a fost finalistă în categoria poezie a aceloraşi premii.

 

***

 

Marty Smith grew up in remote hill country in North Wairarapa between Pahiatua and the sea. She likes to look at the lives of people who do tough work. Her debut poetry collection „Horse with hat” looks at the fallout from the work soldiers had to do in war, often expressed through tense family relationships; it also talks to the long relationship between horses and men.  She is carrying out research for her next book at the Hawke’s Bay racecourse, while teaching part-time at Taradale High School. Marty believes that the best writing comes out of taking risks, and that poems should be driven by a strong and true emotion otherwise they are just pretty words.

 

„Horse with Hat” won the Jesse Mackay Award for Best First Book of Poetry in the New Zealand Book Awards 2014, and was a finalist in the poetry category of the same awards.

***

PĂLĂRIE*

Tata nu concepea să fie văzut

fără pălărie.

Pălărie de fermier, pălărie de soare, pălărie de oraş

chiar când încă avea păr.

Pălărie pe-o parte, pălărie pe cal

pălărie în camionul cu câini.

Pe ascuns noi am pescuit

urmărind păstrăvii

cu o suliţă şi o lumină.

Pe întuneric pălăria lui am purtat-o.

La o milă distanţă de drumul de ţară

a locuit bunica mea

pe jumătatea ei de fermă.

Nici vorbă de întâlniri întâmplătoare, nici măcar

o siluetă la orizont.

Ea aştepta în oraş

urmărind

din galanterie

cum noi pe stradă treceam.

A ieşit ca din întâmplare.

Cu mâna fragilă, strângându-şi

pardesiul,

ne-a aruncat o sfioasă privire

din pungile ochilor ei de copoi—

până şi aerul s-a oprit.

el şi-a ridicat pălăria şi a mers mai departe.

————————–

(Cal cu pălărie, Victoria University Press, 2014)

*Marty Smith comentează: „Tatăl meu nu a vorbit cu bunica 18 ani, apoi el a murit primul“.

 

HAT

 

Dad wouldn’t be seen dead

without a hat.

Farm hat, summer hat, town hat

even when he had hair.

 

Hat on angle, hat on horse,

hat in truck with dogs.              

 

We fished by stealth

stalked trout

with a spear and a light.

We wore his hat in the dark.

 

A mile away by metal road

my grandmother lived

on her half of the farm.

No chance meetings, not even

a skyline sighting.

 

She lay in wait in town

watched

from the haberdashery

as we walked up the street.

She came out as if by accident.

Hand frail, and clasping

the front of her coat,

 

 

she gave a coy look

from the bags of her bloodhound

eyes–

the whole air stopped

 

he raised his hat, went past.

—————————-

(Horse with Hat, Victoria University Press, 2014)

Marty Smith comments: ‘My father didn’t speak to my grandmother for eighteen years, then he died first.’

FRUCTUL PASIUNII

Primul fruct conservat o mică bucurie verde.

Ce limpede este lumina, printre frunze

şi cincizeci de ani – Uite, spune Dar

îndepărtând cârceii,

uită-te la floare. Este povestea lui Hristos

şi a Pasiunii, uite –  arată ea spre cruce

punctele pufoase, marginea ciufulită.

Zâmbesc pentru ea, singuratica bunică

afară în frig, crescând căpşuni,

zmeură, agrişe. Le protejează cu plase.

Ea vrea să-mi mănânce trupul, să-mi bea sângele.

————————–

(Cal cu pălărie, Victoria University Press, 2014)

PASSIONFRUIT

 

The first fruit jarred a small green joy.

How clean the light is, through the leaves

and fifty years – Look, Dar says,

drawing back the tendrils,

look at the flower. It’s the story of Christ

and the Passion, there – she points at the cross

the fluffy dots, the ruffled edge.

I smile for her, lonely grandmother

out in the cold, growing strawberries

raspberries, gooseberries. She keeps nets.

She wants to eat my body, drink my blood.

—————————-

(Horse with Hat, Victoria University Press, 2014)

 

 

SLAVA NÃRILOR LUI E COLOSALÃ

Caii nu dorm.

Noaptea stau în picioare deasupra lumii.

Cum venirea lor a fost începutul nostru,

Pământul reţine caii ca o aducere aminte

deoarece calul are imenşi limpezi ochi

în capul de piesă de şah

calul cu coama şi coapsa lui

aşa cum stă ca un cavaler de strajă.

Calul de bronz scoate fum pe nas

loveşte copitele, loveşte copitele de pe soclul său.

Carele cailor roşii, carele cailor negri de cavalerie

se ciocnesc, rânduri întregi de cai se prăbuşesc.

Ochiul lui rotindu-se alb în scobitura lui

calul trăgând un vagon fără călăreţ.

Am creat maşini care-şi conduc inimile

de acum, oraşele noastre să strălucească noaptea.

Cele mai frumoase culori deja au dispărut

sau există unde nimeni nu le poate vedea

şi acum calul a plecat înapoi, părăsindu-ne.

———————————

(Cal cu pălărie, Victoria University Press, 2014)

 

THE GLORY OF HIS NOSTRILS IS TERRIBLE

 

Horses do not sleep.

At night stay stand up over the world.

 

Since their coming was our beginning,

Earth retains the horse as a rememberer

 

for the horse has huge clear eyes

in the chess-piece head

 

the horse with his crest and his haunch

as he stands like a knight on watch.

 

The bronze horse blows smoke from his nose

pounds his hooves pounds his hooves on his plinth.

 

Chariots of red horses chariots of black horses

cavalry clashes, whole ranks of horse collapsing.

 

His eye rolling white in its socket

the horse dragging a riderless wagon.

 

We have devised machines that drive their own hearts

for now, our cities shine through the night.

 

The loveliest colours have already disappeared

or exist where no one can see them

and now the horse has turned back, leaving us.

————————————————————–

(Horse with Hat, Victoria University Press, 2014)

———————————-

* Translated by Valentina Teclici

Anunțuri