Virginia Vini Popescu: Între porți de Univers

ÎNTRE PORŢI DE UNIVERS

 

Între porţi de Univers

Gradientu-i diferit,

Mersul are doar un sens,

Poate fi oricând sorbit.

 

Un triunghi apare-n faţă

Al Bermudelor, fireşte,

Viaţa intră-n altă viaţă

Urma-ncet i se topeşte.

 

Alte guri înghit în grabă

Orice formă de trecut,

Universul are treabă

Pleacă în necunoscut!

 

ÎNTRE CER DIN CELE NOUĂ !

 Într-un Cer, din cele nouă,

Sunteţi voi, părinţii mei!

Ochii mi se scaldă-n rouă,

Mă gândesc din nou la Zei!

 

Uşurate de durere

Sufletele voastre, bune,

Gravitează printre stele;

Le privesc ca pe-o minune!

 

Când mi-e dor de voi părinţi

Vă aud glasu-n ureche;

Mă închin, mereu, la sfinţi,

Să vă lase, tot pereche!

 

CAR CERESC CU FLORI DE SOARE !

 Car ceresc cu flori de Soare

Te privesc în nopti târzii!

Carule frumos, Car- Mare,

Printre flori tu plimbi copii!

 

Lungul drum spre infinit

Luminat de felinare

Te-a făcut un car grăbit:

Carul plin de nerăbdare!

 

Praful stelelor din drum

Nu ţi-a tocit roata firii!

Călătorii tăi, acum,

Sunt ofranda amintirii!

 

DE DRAGUL LOR !

 Se schimbă flacăra în nea

Şi focul se transformă-n iarnă.

Mă tot întreabă viaţa mea:

Zilele, cum au să se cearnă!?

 

Albul de nea deschide rana,

Ceaţa-mi acoperă privirea

Şi apa neagră-mi udă geana

Şi tot mai tristă-mi e gândirea!

 

Pe raftul inimii, portrete

Din rame de argint  privesc.

Cei doi părinţi cu dalbe plete

Vor să mă vadă că zâmbesc!

 

De dragul lor zâmbesc şi cânt,

Trăiesc moment de reverie

Şi vreau să uit că nu mai sunt

Şi le recit  o poezie !

 

BOGAŢI

 Bogaţi sunt munţii cu verdeaţă,

Bogaţi, părinţii cu părinţi,

Bogaţi, cei ce-au făcut în viaţă,

Din fiii ţării, fii mai mulţi.

 

Bogată-i casa cu icoane,

Bogaţi sunt oamenii -nţelepţi,

Bogată, lumea cu canoane,

Cu pruncii ei curaţi şi  drepţi .

 

Bogat, bunicul ascultat,

Bogată-i ţara cu pământ,

Bogat şi omul neîntinat,

Cel împlinit prin legământ.

 

Bogat e omul omenos,

Bogat, cel care e iubit,

Bogat e sufletul frumos,

Ce va fi veşnic pomenit.

 

BĂRBAT ROMÂN !

 Bărbat român ai înfruntat,

De-a lungul vieţii milenare,

Pe toţi  străinii ce-au călcat

Pământul pentru încercare.

 

Tu ai purtat cu râvnă hramul,

Te-a răscolit amarul plin,

Ai apărat casa şi neamul,

De vitregitul lor destin.

 

Bărbat român, frumos bărbat,

Cu cruce -ntreagă ai fost sortit,

În capul mesei  aşezat,

Ca stâlp al casei nemurit!

 

Tu eşti ţăranul, împăratul,

Şi eşti motivul de mândrie,

Ai merite ca nimeni altul,

Stăpân şi nestăpân pe glie!

 

Îmi eşti bunic, poţi fi nepot,

Eşti tatăl meu, şi fiu poţi fi,

Eu te cinstesc aşa cum pot,

Până şi eu voi nemuri !

Lacrima Primei Uniri

 

O mare nedreptate mă frământă,

La gândul tău, Viteaz -Mihai,

Şă nu accept ideea înfrântă,

Chiar dacă ştiu că eşti în rai.

 

Eu îl blestem, în gând, pe Basta,

Căci, încă, nu mi-am revenit,

 

Şi nu mă împac pe lumea asta,

Cât trupul tău  e risipit.

 

Să mori sub semnul de unire,

Şi trupul  să ţi-l descompui,

Şi să rămâi fără întregire,

E culmea paradoxului !

 

Dar, blestemat să fie Basta

Şi veşnică să-i fie truda,

Căci el te-a dus din lumea asta,

Rupându-ţi inima la Turda!

 

Ţi-am pus tablou în casa mea,

Să-ţi fac o veşnică cinstire,

Şi mă tot rog în vremea grea,

Să-ţi dea şi Cerul -Sfânt slăvire.

 

Mă închin la candela aprinsă,

Te dau copiilor în dar,

Să fie harta lor întinsă,

Iar tu, înscris în calendar!

 

Mereu, de tine îmi amintesc,

Mă dor profundele trăiri ,

Şi ochii mi se umezesc

Cu lacrima Primei Uniri!

 

AVRAM IANCU

 Cu Horea-n sânge şi în gând,

Şi-nvăluit de dor de drept,

La Blajul nostru, Blajul Sfânt,

Şi-a pus un tricolor pe piept.

 

Simbolul luptei pentru toţi,

Pentru cei vii, pentru străbuni,

Glasul lui Iancu, dintre moţi,

Răsună-n suflet de români !

 

Ecoul lui şi azi se aude,

Din strigăt de cădere-n moarte,

Din viaţa celui ce se-ascunde,

Spre neuitare-n gând şi fapte!

 

AZILUL DE BĂTRÂNI

 Mame plăpânde, bătrâni taţi,

Cândva frumoşi şi părinţi buni,

Feţe de sfinţi îndureraţi,

Păzesc Azilul de bătrâni.

 

Nici nu mai ştiu dacă mai au

Vre-un frate-n viaţă, sau vecin,

Nici bună ziua nu mai dau,

Marcaţi pe veci de-acest destin.

 

Supuşi ai tuturor, la toate,

Copii, ai nimănui, rămaşi,

Când umiliţi sunt cât se poate

Nu recunosc că au urmaşi.

 

RUGĂMINTE CĂTRE CEL CE PLEACĂ

 Eşti ultimul plecat al lumii,

Cel ce se-ndreaptă către ai mei,

De-mi întâlneşti cumva străbunii,

Să îmi duci smerenia la ei !

 

În lumea lor nevinovată,

Să duci tu vestea că sunt bine,

La a mea mamă, al meu tată,

Tu să le spui ce se cuvine :

 

Că-i  rog  privind spre steaua  lor,

Ca  grija mea să n-o mai poarte,

Să nu mai ducă al meu dor,

Că prea le-au dus până la moarte !

 

SE SCRIE PE NISIPUL VIEŢII !

 Se scrie pe nisipul vieţii

O urma cu creion tocit,

Printre granulele dreptăţii

Scoicile râd la asfinţit.

 

Un vânt omoară străduinţă

Şi o transformă în nimic,

Munca depusă cu credinţă

E loteria dintr-un plic.

 

Ciclul de scris şi spulberare

Se tot reia la nesfârşit.

Când e urmat de fiecare,

Pentru moment e fericit !

 

PRIN SUFLET

 Prin sufletu-mi mă rătăcesc,

Cu voia lui sau pe furiş,

Să vad ce pot să mai iubesc

Dar mi se pare un hăţiş.

 

Prin  forme mult prea încurcate,

Prin labirint întortocheat,

Prin cutele lui prea cutate,

Nu mai văd calea de urmat,

 

Şi mă retrag cu gândul bun,

Că m-a lăsat în voia mea,

Să hoinăresc ca un nebun,

Să mă răsfăţ prin casa sa !

 

SE RECUNOSC PRIN TESTAMENTE !

 Trăiam din plin fără frecvenţa,

Ce-n tot  şi toate a  pătruns,

Azi se contestă  evidenţa,

Nemeritul este de-ajuns !

 

Devine crez naţional,

Cu fiecare zi ce trece,

Că demnitatea-i în zadar,

Că râsul lumii-i nota zece.

 

Cei mici pricep, acum, în grabă,

Cum, că bătrânii  sunt în plus,

Când  nimeni nu îi mai întreabă,

De unde vin, unde s-au dus.

 

Devin urâţi şi-s, realmente,

Înstrăinaţi prin necinstire,

Se recunosc prin testamente,

Când sunt chemaţi la moştenire!

 

ADESEA

 Adesea mă surprind  trăind,

Ceva ciudat îmi pare viaţa,

Şi mă trezesc iarăşi gândind,

Căci repede se rupe aţa !

 

În lungi discuţii de tăcere,

Vorbesc cu gândul tuturor,

Nevorba mi se pare miere,

Tăcerile profund mă dor.

 

E dificil să poţi cuprinde

Cu aripa de vis bătută

Imensitatea ce se-ntinde

Între ce vrei şi lumea mută.

 

COPILĂRIA, FRUMOASĂ ZÂNĂ

 Frumoasa zână din poveste

Ce-n primii ani ne face rai

Pleacă din tine fără veste,

Tocmai când fericit erai.

 

Sub un sărut plin de decenţă,

Ţi-a prins în vis numai cununi,

Ţi-a dat frumoasa inocenţă

Ea, făcătoarea de minuni !

 

Cu paşi vioi de ani şi zile,

Aleargă către un alt plai ,

Ramâne sfântă pentru tine,

Vârsta pe care n-o mai ai !

 

Şi  pleacă fără remuşcare,

Lăsând în urmă nostalgie,

Se bucură c-ai ajuns mare,

Iubita ta … copilărie.

 

OPRIŢI COMA, DRAGII MEI !

 Învăluită în  durere

Zace, de nişte ani, la pat.

Abandonată, cred că piere,

Într-un spital demult uitat.

 

Patul îi poate fi de moarte,

Respiră cu un aparat

Frumoasa zână care poate

Să te salveze de păcat.

 

Opriţi-i coma dragii mei,

Şi nu lăsaţi să moara cartea!

Săriţi în ajutorul ei,

Căci, eu girez,că vă dă partea!

Să ne înrolăm în pace !

 

Poate sa fie chiar potop,

Precum se crede  prin popor,

Căci totul pare fără scop,

Pe-acest Pământ, întâmplător!

 

Se surpă Ateneul Păcii,

Se prăbuşesc valori, în zare,

Şi nu se ştie costul bărcii,

Şi dacă Noe mai apare !

 

Să-nvingă viaţa, că-i minune!

Să auzim tunul cum tace!

Doar Imnul Terrei să răsune

Şi să ne înrolăm în pace!

 

POEM PENTRU MAMA

 Mama dragă mi s-a dus,

Undeva, în altă lume,

Unde soarele a apus

Şi toţi, cei, au doar un nume.

 

Azi tristeţea ei mă plouă,

O durere mă îngheaţă,

Sufletul mi-i plin de rouă,

Ceaţa cade peste viaţă.

 

Îmi e teamă când şi când,

Nu de timp că m-ar înfrânge,

Ci că mama, şi-n mormânt,

Pentru mine, poate, plânge!

 

Virginia Vini POPESCU

 

*

 Virginia Vini POPESCU, profesoară de Fizică-Chimie, doctor în Fizică, poetă, născută în localitatea Scurtu-Mare, judeţul Teleorman, la data de 10 iunie 1952. Absolventă a  Universităţii „Al. I. Cuza”, Iaşi, precum şi a mai multor cursuri postuniversitare cu specializări în domeniile:  Mangement Educaţional, Ştiinţele Educaţiei,  Fizică Atomică şi Nucleară. Este membră a  Societăţii Europene de Fizică şi a Societăţii  Române de Fizică. Autor de programe şcolare, evaluator naţional al manualelor alternative de Fizică, formator naţional pentru Fizică şi interdisciplinar, expert al Agenţiei Române pentru Asigurarea Calităţii în Învăţământul Preuniversitar.

 

Are publicaţii în domeniul Fizicii, în reviste de prestigiu din ţară şi străinătate, printre care: Journal of Applied Physics,  IEEE, Plasma Science, Romanian Reports in Physics- Editura Academiei Romane, Analele Universităţii Bucureşti, Revista de Fizica pentru Învăţământul Preuniversitar „Cygnus”, Revista de Fizică –Chimie pentru licee „Delta”, Revista  de Fizică „Evrika”.

 

Pentru activitatea ştiinţifică desfăşurată şi aportul la cercetarea ştiinţifică din România,  a primit: distincţii, ordine, diplome, gradaţii, printre care se numără:  Ordinul „Meritul pentru Învăţământ  în Grad de Cavaler,,  conferit   de  Preşedintele României  prin  Decretul  Nr.1097/ 10.12.2004,  Diploma „Gheorghe Lazăr Clasa I” conferită de  Ministrul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului prin OMECT Nr.1315 / 15.06.2007.

 

Asupra activităţii sale profesionale fac referire: antologii, dicţionare, reviste de cultură, universităţi colaboratoare, oameni de ştiinţă şi cultură, cadre didactice universitare.  Exemplificare : Stan V. Cristea – Dicţionarul Bibliografic al Judeţului Teleorman,  Cultura, Arta, Ştiinţă, Editura Teleormanul Liber 1996; Olteanu Gheorghe- Dascăli de pe valea Clăniţei, Editura Velox  2011; Universităţile din: Iaşi, Craiova, Bucureşti.

          

Publică poezii în diferite reviste cultură din ţară şi din străinătate, în reviste scrise şi  on-line, agenţii şi grupuri media, precum: Revista Confluenţe Literare, Starpress International,  Singur, ProLitera (Germania), Clipa (USA), Observatorul (Canada), Antipozi (Australia), Armonii Culturale, Repere Educaţionale, Rexlibris Media Group (Australia),  Aşii Români (Germania).

 

Are poezii publicate în antologiile:

– Antologia de poezie „Simbioze Lirice” vol 7, Editura Anamarol, 2014

– Antologia literar –artistică „Mierle într-un lan cu maci”, Editura Napoca -Nova, 2014

– Antologia „Limba nostră cea română”, Starpress, 2014, Editura Olimpias

– Antologia de poezie „Simbioze Lirice”, Vol 8, Editura Anamarol, 2014

– Volumul colectiv de versuri, în memoria lui Adrian Păunescu, Editura Dandes Press, 2014.

 

La Concursul Internaţional de Poezie „Starpress Internaţional 2014” a obţinut  menţiune.