Vasilica Grigoraş – Vis adevărat

Vis adevărat
(Mioarei Hususan, cu prietenie)

mare aurie
pulbere de spumă
revărsată tăcut
pe ţărmul lunii
îţi întinzi aripile
şi scalzi voluptoasă
totul în lumină

nicio adiere de vânt
niciun sunet
nu împietează liniştea
în care trăieşti
cu intensitate
bucuria de-a traversa
şi savura
o nouă toamnă
de vis adevărat

Vasilica Grigoraş

Fotografia postată de Vasilica Grigoras.

Anunțuri

La mulți ani, Mioara Hususan!

Dorul călător

             ( Mioarei, cu aleasă prețuire)

 

Mioara,  ești un ,,fenomen”

Femeia ca un ,,refren”!

Pe unde ne duci în zbor

Ca dorul călător…

 

Tu ești Zi de Sâmbătă

Cuvântul care cântă

În armonii și bucurii

Îmbrăcând multe poezii…

 

Hai, să ne trăiești domniță

Gânduri alese și o dorință;

Viața să-ți fie LUMINĂ

Lumină, lumină lină…

———

V.G.

3 noiembrie 2017

*Prelucrare foto: Carmena Tudoran

Spune-mi cine ești?

Spune-mi cine ești?

(Mioarei Hususan, cu prietenie)

 

Spune-mi cine ești?

O picătură de mare

prelinsă în Cibin,

un sunet

o pată de culoare

în serile târzii.

Ești cumva o floare

ce deține secretul verde

prin lacrima iubirii ?

 

Printre rânduri,

descifrăm universul

cifrat în tainele firești.

Printre gânduri,

atingem cerul

în zile mari

împărătești.

Printre oameni,

Tu ești Tu

o ramură de pace,

un strop de lumină,

o mângâiere.

—————–

Mariana Gurza

Timișoara

3 noiembrie 2017

*Prelucrare foto: Carmena Tudoran

Laura Cristea: Femeia zee

Femeia zee

                  (Cu prețuire, Mioarei Hususan)

 

N-am atâta har într-un cuvânt

să te cânt şi să dovedesc sub eterna rază

faptele-ți mărețe sunt pline de fală

şi Ursita însăşi s-a-ndrăgit de tine

Femeie zee

 

Poet, om de unde, drag mie

fie ca mărita-ți voce

proaspătă să steie şi neprihănită

prospețimea să-ți pună cute de lumină

pe obrazul vremii care va să vină

Femeie zee

 

Azi cu daruri te-aş acoperi

ca un nor de ploaie dealul înverzit

eşti lumină printre oameni

cum e în toiul nopții luna

Femeie zee

 

În voia sorții mergi şi să ai parte

de darul fericirii fără moarte

tot albe fie-ți zilele de-a rândul

cu zâmbet, bucurii mii

Femeie zee

 

Țesută din haruri cu buze pline de har

cu ochii îngreunați la vocea poeziei

aduc cele mai curate omagii

ce se înşiruie în creierul meu plin de freamăt

Femeie zee

 

În şoapte curcubee

varsă al meu condei cu sfială

în poem curg sentimente

ce-mi sugrumă versul de albă emoție

Femeie zee

 

 

Când faptele -ți fără seaman

ci-s chiar minuni de frumusețe

pe care să le strângi în salbe

să le porți la gât-podoabe

Femeie zee

 

 

Te ating în culorile curcubeului

te adăpostesc în inimă

te cuprind în suflet şi-ți cânt

La mulți ani

Femeie zee !

———————————

Laura Cristea

Tîrgoviște

3 noiembrie 2017

*Prelucrare foto: Carmena Tudoran

Anna-Nora Rotaru: Lume de basm

LUME DE BASM

(Cu drag, zânei  Mioarei Hususan)

 

Visând cu ochi deschişi şi capul pe spetează,
Întorc filă cu filă povestea vieţii spre-napoi…
Nici nu mai ştiu când zorii s-au făcut amiază,
De somnul m-a furat sau de rămas-am trează…
Pendula sparge timpul picurând clipele-n şuvoi
Şi anii de pe noi…

 

Am ajuns la vârsta fragedă a copilăriei mele,
Înconjurată de zeci de basme şi tot atâtea jucării…
Simţind cum sufletul pluteşte-n nori şi printre stele,
Cu Scufiţa Roşie, împăraţi şi zmei după zăbrele,
Feţi-Frumoşi, prinţese, zâne, cotoroanţe cu vrăjitorii,
Şi jocuri de copii…

 

E-o lume care ne învaţă să credem cu adevărat,
Lume ideală, plăsmuită cu bunătate şi dreptate…
Nimic să nu ne mire sau să ne pară exagerat,
Că şi minunile există, să le-acceptăm neapărat,
Când totul pare că-i pierdut, apar pe neaşteptate,
Ca vise depănate…

 

Un filtru magic, ne-a picurat în noi Zână cea bună,
Ca, oricât s-or scurge anii, să nu creştem niciodată…
Sufletul curat să ni-l păstrăm, cu nimb ca o cunună…
Lumea cea de basm ne lumineze, magică, nebună,
Schimbând pe-a noastră, incoloră, insipidă, de îndată,
Cu bagheta-i fermecată…

—————————————-

Anna-Nora Rotaru​

Atena

3 noiembrie 2017

* Prelucrare foto: Carmena Tudoran

Costache Năstase: Acrostih

ACROSTIH

                  (D-nei Mioara Luana, la ceas aniversar)

 

Mi-ar plăcea, sincer vă spun

Inspirat să fiu acum

O odă să-i pot crea

Ardere, zbucium şi stea

Roua, visul, primavara,

Aceasta fiind Mioara.

 

Hotărându-i a ei soartă

Ursitoarele în cor

S-au înţeles să-i prezică

Un minunat viitor.

Suntem şi noi lângă ea

Adăugându-i o urare :

NOROC, IUBIRE, BUNĂSTARE.

 

La mulţi ani cu bucurie,

Urarea tradiţională,

Astăzi ţi-o adresăm ţie

Numai flori şi împlinire

Armonie şi iubire.

———————-

Costache Năstase

București

3 noiembrie 2017

 

Un interviu senzațional cu politologul italian Giovanni Sartori

Politologul italian Giovanni Sartori a murit pe 4 aprilie, la vârsta de 93 de ani. Cu două luni înainte, el acorda pentru Il Giornale un interviu senzațional.

Reporter: Profesore, ați spus recent că suntem supuși unei invazii.

Giovanni Sartori: În Franța, intelectualii de stânga încep să vorbească asemenea colegilor lor de dreapta. Multiculturalismul a eșuat, fluxurile migratorii dințările musulmane nu mai pot fi suportarte, islamul nu se poate integra în Europa democratică… Spun aceste lucruri de zeci de ani.

R: Și dvs vorbiți ca dreapta …

G.S.: Stânga, dreapta, lucrurile astea nu mă interesează. Ce mă interesează este bunul simț. Vorbesc din experiență, pentru că studiez acest lucruri de ani de zile. Încerc să înțeleg care sunt mecanismele politice, etice și economice care reglează raporturile dintre Islam și Europa, pentru a propune soluții la dezastrul în care ne-am adâncit.

R: Care dezastru?

G.S.: Acela de a ne imagina că putem integra în mod pașnic o vastă comunitate musulmană, fidelă unui monoteism teocratic, care refuză să separe puterea politică de cea religioasă într-o societate occidentală democratică este o mare iluzie. Din această fantasmă s-a declanșat războiul, tot mai deschis, pe care îl trăim acum.

R. : De ce?

G.S.: Pentru că Islamul, în cursul ultimilor 30 de ani, s-a trezit într-o manieră agresivă. Și-a inflamat adepții, gata să se arunce în aer, ajutați de noi tehnologii din ce în ce mai periculoase.

Este un islam incapabil să evolueze. Este un monoteism teocratic înțepenit în secolul VII, incompatibil cu monoteismul occidental. După victoria de la Viena în 1683, aceste două realități s-au ignorat reciproc; astăzi se înfruntă din nou.

R. : De ce este imposibilă coabitarea?

G.S.: Pentru că societățile libere occidentale sunt întemeiate pe democrație, pe suveranitatea poporului. Islamul este întemeiat pe suveranitatea lui Allah. Iar dacă musulmanii pretind să aplice acest principiu în Occident, atunci conflictul este inevitabil.

R. : Credeți așadar că integrarea musulmanilor în societățile noastre va fi imposibilă?

G.S.: De la anul 630 după Hristos, istoria nu a înregistrat nici o integrare islamică reușită în sânul societăților nemusulmane. Priviți la India sau la Indonezia.

Deci, dacă în țările lor musulmanii trăiesc fără probleme sub suveranitatea lui Allah, dimpotrivă, în Occident…

Dacă musulmanul imigrant din Occident continuă să adere la un asemenea principiu și refuză valorile noastre etice și politice, aceasta înseamnă că nu se va putea integra niciodată.

R. : Și multiculturalismul?

G.S.: Ce numim noi multiculturalism? Ce înseamnă el? Multiculturalismul nu există. Stânga, care flutură fără încetare acest termen, nu știe nimic despre Islam, ea ține discursuri de ignoranți. Chinezul a continuat să rămână chinez chiar și după 2000 de ani și coabitează pașnic în orașele noastre cu tradițiile și obiceiurile lui. La fel și europenii evrei. Nu și muslmanii. În sfera privată au dreptul de a-și profesa religia, dar politic trebuie să accepte suveranitatea populară. Altfel, nu au ce căuta în Occident.

R. : Dacă un ins de stânga v-ar auzi vorbeșe astea, v-ar trata drept xenofob.

G.S.: Stânga este scandaloasă. Nu are curajul de a înfrunta problema. Și-a pierdut ideologia și pentru a părea progresistă se agață în mod rușinos de cauza nefastă a ‘porților deschise tuturor’. Solidaritatea este bună, dar ea nu este de ajuns.

R. : Ce e de făcut?

G.S.: Să fie stabilite reguli și să se vegheze ca ele să fie respectate. Imigrația în Europa a atins cifre de nesuportat. Orice imigrant trebuie să primească o viză, documente în regulă, o identitate clară. Clandestinii, ca și orice persoană care trăiește ilegal într-o țară, trebuie expulzați. Iar cei care rămân nu trebuie să obțină dreptul de vot, căci dacă le acordăm acest drept, musulmanii își creează propriul partid politic și grație ritmului natalității lor, mortal pentru noi, peste 30 de ani vor avea majoritatea absolută. Iar noi, deveniți minoritari la noi acasă, vom fi obligați să trăim sub legea lui Allah, sharia. Am trăit 30 de ani în Statele Unite. Am beneficiat de toate drepturile, cu excepția dreptului de vot. Și totuși am trăit foarte bine.

R. : Și în ce privește debarcările masive de imigranți pe țărmurile noastre?

G.S.: Fiecare urgență are etapele sale. Noi am ajuns în ultimul stadiu: cel de război.

Trebuie trimise avioane asupra coastelor libiene, trebuie scufundate ambarcațiunile lor goale. Este singurul mijloc de descurajare a invaziei asupra Europei.

După două trei atacuri vor renunța. Astfel, dacă vor dori să intre în Italia, vor trebui să găsească alte căi, mai ușor de controlat.

R. : Unii intelectuali susțin că tot Occidentul este responsabil…

G.S.: Sunt intelectuali stupizi, autodistructivi. Știu și eu că Inchiziția a fost o oroare. Dar această perioadă de fanatism Occidentul a depășit-o de secole. Islamul nu. Islamul este incapabil să evolueze și va rămâne mereu anchilozat în scolul VII.

Este o lume imobilă, care nu a intrat niciodată în societatea industrială, nici măcar țările cele mai bogate, ca Arabia Saudită. Au petrol și averi colosale, dar nu produc nimic, și cumpără din străinătate toate produsele finite. Simbolul economiei lor nu este producția, ci piața, ‘suk’.

R. : Unii zic că contactul, schimbul între civilizații diferite ar fi o sursă de bogăție.

G.S.: Dacă există un respct reciproc și voința de a trăi împreună, atunci ar putea fi așa.

Altminteri, nu este nici o bogăție, ci război.

Un război în care arma cea mai puternică, demografia, este de partea lor.

R. : Și Europa ce face?

G.S.: Europa nu există. Nu s-a mai văzut o instituție politică mai stupidă decât această Europă. Favorizează imigrația persoanelor, gata să muncească pentru un salariu mai mic decât cel al mâinii de lucru europene, devastând astfel economia continentului, favorizând șomajul concetățenilor noștri și sărăcia.

R. : Cum ar arăta Europa dvs ideală?

G.S.: O Europă confederală, compusă doar din primele șapte state membre, al cărei Președinte ar trebui să fie și directorul Băncii Europene și o singură Curte Supremă, ca în Statele Unite. Europa actuală a Bruxelles-ului, care numără 28 de state (curând doar 27) și 28 de limbi diferite este o entitate defunctă. Această Europă care vrea să continue să se extindă, integrând și țări musulmane, dar în același timp neștiind cum să se apere în fața fanatismului islamic, este ridicolă și iresponsabilă.

R. : Cum se va termina povestea asta cu Islamul?

G.S.: Când am ajuns la bomba umană, la martiriul în numele lui Allah, aceasta înseamnă că înfruntarea se apropie de punctul culminant.

———-

Material primit de la Viorel Roman